Nu-i loc mai sfânt
Traian Dorz - Împreună lucrători cu Dumnezeu
Nu-i loc mai sfânt decât acela
unde-I Hristos şi-unde-s ai Săi,
acolo-I Duhul Sfânt putere,
acolo-i dragostea văpăi;
Cuvântul Sfânt acolo-I soare,
Credinţa-i umblet fericit,
iar părtăşia sfinţitoare
e-avutul cel mai strălucit.
Nu-s stări mai sfinte ca acelea
de pe Taborul luminos
când e Hristos în toţi ce cântă
şi toţi ce cântă-s în Hristos.
Când de Hristos e plin Cuvântul
şi-n rugăciune-i plin de El,
atunci şi-afară, şi-n lăuntru
Hristos străluce-n orice fel.
Nu-i ceas mai sfânt decât acela
în care-s fraţii adunaţi
şi inimi lângă inimi una
în duh se roagă-ngenuncheaţi.
Când rugăciunea lor se-nalţă
scăldată-n lacrimi prin Hristos,
îngerii-s fraţi, iar fraţii-s îngeri,
pământu-i sus, iar ceru-i jos.
Nu-i har mai sfânt decât acela
să fii cu Domnul şi cu-ai Săi
în rugăciune, şi-n cântare,
şi-n lacrimi lângă fraţii tăi.
Oriunde-s ei fă tot şi du-te,
oricâţi sunt ei fă tot şi stai,
oricum sunt ei fă tot şi-i caută,
că unde-s ei e-un colţ de rai.