Nu-i loc mai sfânt
Traian Dorz - Împreună lucrători cu Dumnezeu
Nu-i loc mai sfânt decât acela
unde-I Hristos și-unde-s ai Săi,
acolo-I Duhul Sfânt putere,
acolo-i dragostea văpăi;
Cuvântul Sfânt acolo-I soare,
Credința-i umblet fericit,
iar părtășia sfințitoare
e-avutul cel mai strălucit.
Nu-s stări mai sfinte ca acelea
de pe Taborul luminos
când e Hristos în toți ce cântă
și toți ce cântă-s în Hristos.
Când de Hristos e plin Cuvântul
și-n rugăciune-i plin de El,
atunci și-afară, și-n lăuntru
Hristos străluce-n orice fel.
Nu-i ceas mai sfânt decât acela
în care-s frații adunați
și inimi lângă inimi una
în duh se roagă-ngenuncheați.
Când rugăciunea lor se-nalță
scăldată-n lacrimi prin Hristos,
îngerii-s frați, iar frații-s îngeri,
pământu-i sus, iar ceru-i jos.
Nu-i har mai sfânt decât acela
să fii cu Domnul și cu-ai Săi
în rugăciune, și-n cântare,
și-n lacrimi lângă frații tăi.
Oriunde-s ei fă tot și du-te,
oricâți sunt ei fă tot și stai,
oricum sunt ei fă tot și-i caută,
că unde-s ei e-un colț de rai.