Nu te plânge, fii liniștit!
Pr. Iosif Trifa - Ca o oaie fără glas
Foarfecele sunt în mâna Domnului
Să încercăm apoi o altă învățătură. Când ne vine rândul să fim „tunși”, atunci Domnul să ne fie pildă de urmat! Să stăm muți, fără de glas înaintea Celui care ne tunde, așa cum a stat El.
Noi greșim mai ales în punctul acesta: ne împotrivim prea mult și stăm gata-gata să ne plângem: „Ah, cum mă doare acest lucru! Nu pot să mai sufăr! Aș putea suferi orice, dar asta una nu!”...
Nu te pripi, omule! Dacă un tată vrea să pedepsească pe copilul său, oare alege el ceva bun și plăcut? Oare durerea și amărăciunea nu sunt ele sufletul pedepsei? Prin rănile cele adânci, inima se face mai bună.
Câteodată ne plângem de slăbiciunea noastră cea mare. „Doamne - ziceam adeseori - dacă aș fi mai tare, aș putea purta această pedeapsă grea, însă eu sunt slab și neputincios ca o frunză uscată purtată de vânt”.
Nu grăi așa, omule! Căci oare cine este judecătorul suferințelor tale? Tu, sau Dumnezeu? Dacă Domnul a pus pe umerii tăi această suferință, apoi să știi, ea nu întrece puterile tale, oricât de slab ai crede că ești. Fii liniștit!