O, cât de mult...
Traian Dorz - Poruncile Iubirii
O, cât de mult Ţi-am aşteptat
Isuse, întâlnirea
- în ce adânc zăceam uitat
şi-mi aşteptam pieirea!
Când s-a ivit un fir de drum
să pot scăpa spre Tine
tot ce-mi zăcea-ngropat în scrum
a înviat în mine...
O, Zi de lacrimi şi de Rai,
cum mi-a noit fiinţa,
de sub ce lespezi mi-nviai
iubirea şi credinţa.
De câtă vreme aşteptam
o rază de lumină
şi ziua care nu-ndrăzneam
să cred c-o să mai vină!
Şi azi îmi pare ca un vis
ivirea Ta-nspre mine
întregul cer mi s-a deschis
când m-am unit cu Tine.
De-atuncea nu mai merg pe jos
ci zbor din soare-n soare,
- o, Domnul meu Isus Hristos
ce să-Ţi mai dau eu oare? ...