O, lacrimile-acestea

O, lacrimile-acestea vărsate pentru voi

ce ard și azi scăldându-mi obrajii triști și goi.

Ce ard în rugăciunea gemută în ascuns

ca-n voi să se trezească a-ntoarcerii răspuns.

Și ard în blânde-ndemnuri mai dese și fierbinți

să nu călcați solia rămasă din părinți.

Și ard purtând mustrarea cu-ndurerat cuvânt

că v-ați călcat iubirea și primul legământ.

Și ard în stăruința să nu vă dezbinați

să nu-nlesniți credințe străine printre frați.

Să nu slăbiți din râvnă, din post și rugăciuni

nici lumea să v-atragă spre vechile-i minciuni.

Nici să nu fiți ocară Lucrării lui Hristos

nici Sfintei Lui Biserici povară și ponos.

Nici fraților iscoade, nici nimănui vrăjmași

ci sinceri și statornici și-adevărați ostași...

- O, lacrimile-acestea spre voi și pentru voi

ce cheamă și așteaptă întoarcerea napoi,

De nu vă ard tot răul din sufletele reci

vor arde conștiința din voi în veci și-n veci.

Eu n-am chemat pe nimeni să pornească pe urmele mele,

- dar i-am chemat pe toți să pornească - din dragoste și bunăvoie -

pe urmele Domnului Isus spre Golgota.

Păr. Iosif Trifa