O luntre
Traian Dorz - Scumpele noastre surori
O luntre ce-a pornit spre larguri
c-o singură lopată doar,
vâslind c-o singură putere,
n-ajunge ţărmul, în zadar!
O pasăre pornită-n zboruri
spre-a visului dorit hotar,
plutind c-o singură aripă,
n-ajunge ţelul, în zadar!
Un foc aprins, oricât de mare,
pe cel mai fericit altar,
arzând doar cu-un cărbune singur,
curând se stinge, în zadar!
Şi-o însoţire neunită
ce doar mai pâlpâie amar,
când numai unul mai iubeşte,
curând se pierde, în zadar.
Iubeşte-ţi soţul cu credinţă,
căci părtăşia e un har;
din vina ta când ai pierdut-o,
o poţi tu plânge, în zadar!...