O, pașii Tăi apropiindu-se
Traian Dorz - Prietenul Tinereții mele
1 - Preaiubitule, până Ți-am putut păstra întregi cuvintele Tale în inima mea și m-am gândit neîncetat la ele, Prezența Ta luminoasă și dulce îmi însorea toată ființa mea și îmi fericea toate cărările vieții mele.
2 - Atunci treceam printre mulțimile de fețe și nu vedeam nici una, căci toate privirile mele erau ațintite numai la Fața Ta.
3 - Auzeam mii de glasuri, dar nu ascultam la nici unul pentru că tot auzul meu era stăpânit numai de încântarea cuvintelor Tale.
4 - Mă înconjurau tot felul de lucruri, îmi făceau semne tot felul de frumuseți, mă căutau mulțimi de ispite - dar nu mă puteam opri nicăieri, pentru că toată inima mea era răpită numai de Tine.
5 - Tu îmi erai de-ajuns. Nici nu știam că mai există ceva în afară de Tine.
6 - Nici nu doream nici nu căutam nimic altceva decât iubirea și Prezența Ta.
7 - Dragostei mele îi era nespus mai mult decât orice: tăcerea Ta, privirea Ta, pașii Tăi...
8 - O, pașii Tăi. Cât de fericit era auzul meu simțindu-i și cum îmi tresărea inima mea când puteam înțelege binecunoscutul sunet al pașilor Tăi, apropiindu-se.
9 - Știam că apropierea lor îmi aduce apropierea Ta.
10 - Ascultam mereu cum ascultă o mamă tânără să audă pașii dulci ai copilașului drag apropiindu-se de ușa ei...
11 - Ascultam tremurând cum ascultă un soț iubitor să audă pașii ușori și iubiți ai dragostei sale soții, apropiindu-se de postul lor fericit...
12 - Ascultam cum ascultă un copil nerăbdător să audă pașii scumpi ai măicuței sale apropiindu-se de pătuțul lui cu dragostea cea mai fericită și mai răbdătoare din lume...
13 - Așa ascultam eu, Isuse Preaiubit, Neasemuit Prieten al singurătății mele, așa doream, așa cunoșteam, așa bănuiam eu pașii Tăi, apropierea Ta.
14 - O, cu ce fericit tremur și cutremur trăiește întreaga mea ființă acele câteva clipe de când încep să-Ți presimt, apoi să-Ți înțeleg, apoi să-Ți aud pașii Tăi apropiindu-se de grădina mea, de stratul crinilor mei, de cămăruța iubirii mele
15 - și până în sfârșit când Te oprești lângă mine.
16 - Până ce Îți simt căldura bătăilor inimii, răsufletul gurii, raiul așezării Tale alături...
17 - Nu cunosc, și cred că nu este pe lume o mai mare fericire decât aceea pe care o simte sufletul meu în această clipă când cu toată dăruirea pe care Ți-o pot oferi - se poate arunca la picioarele Tale.
18 - Se poate arunca în dragostea Ta ca într-o apă luminoasă, cu cea mai sfântă și totală uitare de mine, ca într-o desăvârșită pierdere în răpirea nu știu cărui cer.
19 - Atunci ca și cum eu aș fi ieșit în totul din ființa mea și în locul meu a intrat în mine cerul tot...
20 - Atunci nimic nu mai sunt cum am fost înainte - sau cum voi fi după aceea.
21 - Atunci ceva divin mă luminează de pe dinăuntrul și de pe dinafară cu altfel de lumină decât toate luminile la un loc.
22 - Atunci nu doresc nimic pe lume mai mult decât să nu mă mai trezesc. Să nu mai devin eu.
Isuse!...