O, treci adânc...
Traian Dorz - Hristos - Vița vieții noastre
O, treci adânc atunci Isuse
peste-al meu gând când ca o mare
nu-şi află-odihna lui şi nu se
alină multa-i frământare
o, treci uşor atunci şi-mi lasă
pe valuri liniştea adâncă
umplându-mi inima fricoasă
ce tremură şi plânge încă...
O, treci adânc atunci Isuse
peste-al meu gând când ca grădina
aşteaptă cu dorinţi nespuse
să-i reîmprospătezi lumina
o, treci uşor atunci şi-mi lasă
pe toată-ntinderea uscată
întăritoare şi mănoasă
răcoarea-Ţi binecuvântată.
O, treci adânc atunci Isuse
peste-al meu dor când, ca o floare,
îşi strânge zările aduse
spre Faţa Ta alinătoare
o, treci uşor atunci şi-mi lasă
spre-a rugăciunii tremurare
ca o întoarcere acasă
cea mai dorită-mbrăţişare.
+
Curajosul n-are voie să se plângă niciodată
cât de greu i-ar fi necazul,
viaţa cât i-ar fi-ncercată
chiar când inima-i zdrobită, gura lui, răbdând,
- să tacă;
dacă cel mai tare plânge,
atunci slabul ce-o să facă?