Dar lucrurile acestea au fost scrise pentru ca voi să credeți că Isus este Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, și crezând, să aveți viața în Numele Lui.
Vorbele spuse zboară, cele scrise rămân.
Cuvintele numai spuse au aripi. Cele și scrise au rădăcini.
Ceea ce ușor auzi, ușor și uiți.
Ceea ce scrii auzi de două ori - și nu poți uita atât de ușor.
Psalmistul spune: O dată a vorbit Domnul și de două ori am auzit. Aceasta înseamnă că el a auzit în sufletul său glasul Domnului. Iar apoi l-a și scris pe inima sa. După cum îl învățase și pe fiul său ca și acesta la rândul lui să-i învețe pe ai lui să facă așa (Prov. 3, 3).
Fiul meu, obișnuiește-te și tu ca pentru adevărurile mari să ai cartea ta în care să ți le scrii de neuitat.
Dacă auzi un cuvânt scump, prinde-l cu condeiul tău și păstrează-l în cartea ta.
Oricât de bună ți-ar fi ținerea de minte, memoria te poate înșela uneori, dar condeiul tău, nu te înșală niciodată.
Condeiul are memoria cea mai bună.
Pe memoria ta nu te poți bizui, dar pe cea a condeiului tău poți să te bizui.
Tot ceea ce vrei să-ți rămână, scrie!
Meditațiile pe care le scrii îți rămân mult mai adânci.
Cântecele pe care le scrii le pătrunzi mult mai profund.
Adevărurile scrise îți devin mult mai limpezi.
- De aceea obișnuiește-te să scrii.
Dar nu numai să scrii oricum. Ci să scrii bine, tocmai cum vezi.
Întocmai cum auzi. Întocmai cum citești.
Să nu scoți, să nu adaugi și să nu schimbi absolut nimic scriind.
Aceasta înseamnă a fi credincios adevărului. Un înțelept a zis:
- Caută să înveți pe fiul tău exact cu cuvintele care te-a învățat și tatăl tău pe tine, de aceea scrie-le!
Tot ceea ce a fost lăsat, a fost lăsat să fie scris exact pentru a fi crezut și a fi trăit întocmai așa.
Scripturile Sfinte au fost scrise greu, dar au fost păstrate și mai greu.
Pentru a fi scrise a fost nevoie, din partea celor ce le-au scris, de multă sudoare, de multe lacrimi și sânge.
Dar din partea celor ce le-au păstrat, a fost nevoie de și mai multe. Cuvintele Sfintelor Scripturi sunt sfinte și de neșters, nu numai pentru că ele s-au fixat acolo pe veci prin sudoarea și lacrimile și Sângele lui Isus Domnul nostru. Ci și pentru că împreună cu aceste cutremurătoare semne, Scripturile poartă și pe ele, numele acelor nenumărați sfinți ai lui Hristos care le-au păstrat cu un preț tot așa de scump, cu o jertfă tot așa de mare și le-au adăugat apoi și propriul lor preț așa. Cine leapădă aceste cuvinte păcătuiește nu numai împotriva Sângelui lui Hristos. Ci și împotriva sângelui acelora care le-au scris cu atâta grijă. Ni le-au păstrat cu atâta jertfă. Și ni le-au adus cu atâtea primejdii. Cutremurați-vă când le atingeți. Sunt grele de sânge sfânt și de morți sfinte.
Cine aude, are numai pentru el.
Cine scrie are și pentru alții.
Obișnuiește-te să scrii, căci și când tu nu vei mai fi, scrisul tău va vorbi multora și va face pe mulți să creadă în Hristos.
Obișnuiește-te să scrii numai Adevărul, căci mărturia ta despre El va fi mărturia Lui despre tine.
Cine Mă va mărturisi pe Mine - îl voi mărturisi și Eu, a spus Domnul Isus, întocmai cum M-a mărturisit și el.
Ioan a păstrat Cuvântul Domnului. Ca și Matei, Marcu, Luca, Pavel, Petru - și toți ceilalți sfinți scriitori. Iar Cuvântul Domnului, i-a păstrat și El pe ei, pe fiecare după valoarea lui.
Ei Îl vestesc pe El, El îi vestește pe ei.
Iată cum se împlinesc făgăduințele Sale!
Dar dincolo de semnele văzute făgăduințele sfinte și numele sfinte, sunt scrise pe Ediția Originală a Bibliei, în ceruri. Acolo împreună cu numele celor care le-au scris întâi,
sunt și numele tuturor acelora care le-au copiat, care le-au păstrat corect și care le-au răspândit pe toate celelalte ediții ale Bibliei. De la cea dintâi și până la cea din urmă.
Scrie și tu ceva frumos din ea sau despre ea, cu o credință de aceeași valoare cu a lor (2 Petru 1, 1).
aici și-n veșnicie.
Scump suflet cititor și ascultător al acestor adevăruri.
Iată, mă despart de tine cu un ultim sfat și îndemn:
Poate că multe adevăruri din cartea aceasta ți-au plăcut și te-au mișcat - și auzul tău le-a scris îndată pe memoria ta.
Dar numai de acolo ușor se pot șterge.
De aceea eu te rog să le scrii pe inima ta și pe hârtia ta.
Cele scrise pe memorie rămân doar amintiri.
Dar cele scrise pe inimă devin credință.
Evanghelia a fost scrisă ca ea să se prefacă în inimile noastre în credință. Și anume credința că Isus este Hristosul Fiul lui Dumnezeu, care a venit în lume și pentru tine ca pentru oricare om.
Care a făcut cunoscută voia Tatălui și pentru tine și pentru oricare om.
Care a pătimit, a murit și a Înviat și pentru tine - și pentru oricare om.
Care S-a suit la Cer să pregătească Acolo un loc și pentru tine și pentru oricare om.
Care va veni în curând cu Judecata și răsplata cea mare și pentru tine și pentru oricare om.
Care a lăsat Cuvântul Său scris și pentru tine și pentru oricare om.
Care a făcut ca acum el să răsune și pentru tine și pentru oricare om.
Căci Dumnezeu te iubește și pe tine și dorește ca tot ceea ce este scris aici să fie spre mântuire și pentru tine și pentru oricare le aude și le crede.
Da, toate acestea sunt spuse și scrise acum și aici tocmai pentru tine și pentru oricare om.
De aceea, ca și cum Dumnezeu Însuși te-ar îndemna în clipa aceasta pentru cea din urmă și mai puternică dată, - te rog fierbinte, ascultă acum acest ultim îndemn: Crede în Domnul Isus Hristos Fiul lui Dumnezeu și primește-L Mântuitor al tău. Și vei fi mântuit.
Cazi în genunchi acum în fața Lui, varsă lacrimi fierbinți de pocăință și mulțumire și predă-te Lui, ca să-L iubești și să-L urmezi până la moarte,
și răsplata Lui va fi pentru tine negrăită aici. Și strălucită în veșnicie.
Harul Lui Cel Sfânt să te ajute ca ascultând, să ne vedem odată lângă Isus Cel Scump în veșnicia fericită, când mulțimea cea fără de număr a răscumpăraților Lui Îi va cânta Lui slavă și slavă, veșnic și veșnic.
Și între ei, să ne întâlnim și noi, eu care am scris și am spus aceste lucruri din partea Lui pentru tine, iar tu care le-ai primit ca de la El.
Amin.