Peste hotaru-nsămânţat
Traian Dorz - Hristos - Păstorul nostru
Peste hotaru-nsămânţat
cu grâul ca lumina
Ţi s-a mulţit nemăsurat
de dureros neghina.
Cândva strigam şi eu cerând
s-o smulgi să nu mai fie
nu-nţelegeam ce tainic gând
Sfârşitu-l întârzie.
Dar azi l-aş vrea mai amânat
căci cine ştie câtă
se va preface-n grâu curat
din neghina urâtă.
O, ce neghină-au fost atâţi
din cei azi grâu şi pâine...
- din cei neghină-acuma câţi
la fel vor fi grâu mâine!
Chiar eu ce neghină eram
ruşinea holdei sfinte
Tu m-ai răbdat, dar ce făceam
de m-ai fi smuls nainte?
Fă secerişu-nspăimântat
o Doamne să nu vină
pân-se vor face grâu curat
toţi cei acum neghină.
+
Ostenind să tot răsufle cerul din lume greu
a ta inimă doreşte cel ceresc, la Dumnezeu
când îl simte al tău suflet cât de fericit petreci
- fugi de ce e rău, fă bine - şi-l vei respira în veci.