Popoare care nu înjură
Pr. Iosif Trifa - Sudalma
Țările și popoarele biblice nu înjură
Nu toate popoarele au sudalma pe o formă. Unele o au mai puțin, altele mai mult. Unele au sudălmi mai grele, altele mai ușoare.
Cercetând viața popoarelor după înjurăturile ce le au - o constatare iese la iveală: țările și popoarele biblice, adică țările și popoarele care au adâncit mai mult și folosesc mai mult Biblia - acelea au mai puține înjurături. În țările și popoarele biblice: Anglia, Suedia, Norvegia, Elveția, Olanda, Germania, etc., sudălmile sunt aproape necunoscute. În special sudălmile cele grele. În unele țări biblice nu se aude sudalma deloc. În altele numai sudălmile mai ușoare. Nicăieri însă, sudalma de cele sfinte.
În schimb însă, suduie pe întrecute țările și popoarele ortodoxe și catolice (românii, sârbii, rușii, italienii, spaniolii, mexicanii, etc).
Și asta tocmai pentru că nici ortodoxismul, nici catolicismul n-au prea adâncit poporul în Biblie, în Cuvântul lui Dumnezeu. Să o spunem sincer: atât Biserica ortodoxă cât și Biserica catolică s-au cam temut de Biblie (și încă se mai tem și azi). Au văzut o primejdie în răspândirea Biblie, dar n-au văzut primejdia în grozăvia sudălmilor care sunt și ele dovada unui creștinism de suprafață.
Un român de al nostru - îmi spunea un prieten de pe Târnave - la o ceartă cu un sas, îl suduia pe sas de Preceste, pentru că el nu credea în Precista.
Eu nu cred - zicea sasul - dar nici nu o înjur. D-ta crezi dar o înjuri.
La Oastea Domnului avem multe cazuri când ostașii Domnului au fost încolțiți că sunt sectari și ca dovadă că nu s-au rătăcit, li s-a cerut... să înjure. Înjurătura li se socotea, ca un fel de atestat că sunt ortodocși adevărați.
Noi la Oastea Domnului tocmai prin adâncirea în Biblie am scos mii și mii de suflete din păcatul cel groaznic al înjurăturii. Când și poporul nostru va fi un popor biblic, atunci vor dispărea și înjurăturile de pe întinsul pământului românesc.
Un răspuns cu înfruntare
Sau de ce suduie sașii românește
Un sas își suduia odată cu sudălmi românești (sașii înjură românește). Un român de al nostru îi striga să nu ne batjocorească legea. Atunci sasul răspunse:
- Nu suntem noi sașii de vină că suduim românește de cruce, de sfinți și de alte lucruri sfinte; ci sunteți voi. Noi pe voi v-am auzit. Și de la voi de la români, am învățat și noi sașii a sudui de cele sfinte. Copiii noștri nu suduie în limba noastră săsească pentru că nu ne aud pe noi suduind. Nu suduiți voi, căci apoi nici noi nu vom sudui. Cinstiți-vă voi mai întâi legea și apoi să ne cereți și nouă s-o respectăm...
Cu adevărat un răspuns cu înfruntare și rușine pentru noi.