Prin umbre şi lumini
Traian Dorz - Cântări Luptătoare
- la Cluj 3 septembrie 1939 -
Fraţii mei mă bucur astăzi cu-aşa mare bucurie
că nici inima nici graiul n-au putere să descrie
nici nu pot cum se cuvine s-aduc marea mulţumire
Celui ce ne-aduce-aceste stări de har şi fericire
Celui care-atâta grijă şi iubire ne arată
Preaputernicul, Preabunul şi Cerescul nostru Tată
prin Isus Biruitorul care-n fruntea Oastei Sale
duce lupta mântuirii tot pe-a biruinţei cale.
Căci privind napoi cu gândul peste căile umblate
peste vremile trecute, peste luptele purtate
numai chinuri, numai lupte, numai urme-nsângerate,
numai lacrimi şi durere au umplut mărturisirea
ca să poată fi înaltă şi puternică vestirea,
ca să poată fi ţinută sfânta flacără curată
împotriva tuturora celor ce s-o stingă cată,
pentru ca această mică Oaste care se alege
să răzbească împotriva unei lumi de fărdelege,
ca mănunchiul cald de inimi din această înfrăţire
să răzbească împotriva unei lumi de uneltire.
De te-ntrebi privind la toate valurile-nvolburate
ca-ntr-o ură-atât de mare vin din faţă şi din spate
când şi fraţii şi străinii împotriva noastră-s una
să ne rupă, să ne-mpartă cu-nvrăjbire şi minciuna,
cu unire gândul nostru, Dumnezeule se-ntreabă:
- ce s-ar fi ales prin toate de fiinţa Oastei slabă
dacă nu i-ai fi fost Doamne ocrotire-atât de tare
Ajutorul şi Puterea, Stânca Sfântă de scăpare?
Cum ne-ar fi-nghiţit deodată răutatea lor cea mare
cu lovirile nedrepte, cu batjocuri şi trădare!...
O, dar noi mereu simţit-am şi simţim Isuse Dulce
peste toate şi prin toate Braţul Tău cum ne conduce
grija Ta cum ne ajută prin necazurile grele
ca să nu cădem în luptă doborâţi şi-nfrânţi de ele,
căci trăind în dulcea pace şi-n umblarea ta cea sfântă
mângâierea Mâinii Tale sufletul ni-l înveşmântă,
şi în cele mai amare lupte, lacrimi şi durere
noi simţim cum Tu Isuse ne dai har şi-aduci putere,
cum în mijlocu-ncercării care sufletul ne-apasă
bunătatea Ta atâtea binecuvântări ne lasă.
O, şi-atunci când plin ni-e Doamne sufletul aşa de Tine
când vedem a Ta putere cum prin toate tari ne ţine
şi când zi de zi dovadă Tu ne dai în Mâna-Ţi tare
numa-n biruinţi ne poartă peste valuri de-ncercare,
când avem călăuzirea şi-ajutorul voii Tale
- ce păcat am face Doamne de ne-am îndoi pe cale!
Nu Isuse, nu întoarcem de pe Calea-Ţi niciodată
Tu ai pus în noi fierbinte părtăşia Ta curată,
Tu ne faci să ne încredem viu, în Tine-n orice vreme
nici de oameni nici de duhuri niciodat-a ne mai teme,
nici de ura cuiva-n lume, nici de frica suferinţei
să nu vindem sau să pierdem bucuria biruinţei.
De aceea azi sub Cruce cu smerită-ncredinţare
ne-ndreptăm spre Tine glasul şi-n această sărbătoare
Te rugăm în sfânta-Ţi cauză tot mai tare ne cuprinde
focul duhului de jertfă tot mai mult în noi l-aprinde
pune-n noi puterea sfântă şi curaj de-apostoli pune
să Te urmăm mereu pe Tine biruind prin rugăciune
şi să mergem mai puternici, mai curaţi şi buni pe cale
viu trăind Cuvântul Vieţii în lumina voii Tale.
Rugăciunea noastră Doamne, în adânca umilinţă
fie-Ţi astăzi o primită jertfă de recunoştinţă
pentru harul Tău cel mare dat în marea Ta iubire
Oastei Tale până astăzi, în a ei mărturisire.
Ştim că mai avem a trece încă multe valuri grele
fii cu noi întotdeauna să ne izbăveşti de ele,
fă Lucrarea Oastei Tale tot mai sfântă şi mai mare
să rodească şi să-nvingă mai frumoasă şi mai tare
şi-o ajută ca prin toate sănătoasă-n gând şi-n faptă
să privească doar la Tine şi să ţină calea dreaptă
pururea având credinţa şi nădejdea tare-n Tine
slujba ei slăvită-n lume isprăvindu-şi-o cu bine,
ca-mplinind cu prisosinţă Doamne voia Ta divină
să se bucure la Tine, de cunună şi lumină.