
Puterea voinței noastre
Traian Dorz - Lupta cea Bună
1 - Voința noastră este atotputernicia noastră.
Când voim, putem totul,
- când nu voim, nu putem nimic,
de aceea răspundem în fața Domnului pentru folosirea voinței noastre.
2 - Toți oamenii au voință, -
dar cei mai mulți au o voință anarhică, dezordonată, nechibzuită, necurată, nedreaptă, necinstită și necredincioasă.
Voințele de felul acesta, vor și face faptele de felul acestora, mărind răul de pe pământ cu tot ce mai fac și ei, îndemnați de diavolul și uniți cu el.
Acestea sunt voințele satanice, nesupuse decât lui Satan și necurate de la începutul și până la sfârșitul lor.
3 - Voința sănătoasă este aceea care are aceeași țintă și aceeași plăcere ca și Voința Supremă care este din Dumnezeu și pentru El.
O astfel de voință va iubi și va dori totdeauna numai ceea ce este după voia lui Dumnezeu și niciodată altceva.
Va iubi totdeauna numai ceea ce este spre slava lui Dumnezeu - și niciodată altceva.
4 - Într-un suflet sănătos, mintea, luminată de Cuvântul lui Dumnezeu, formează, disciplinează și controlează totdeauna voința acelui suflet.
Voința întemeiată astfel pe adevăr,
și întărită prin puterea adevărului
și înflăcărată de dragostea adevărului
și însuflețită de lupta pentru biruință a adevărului, - va fi o voință curată, cinstită și sănătoasă.
5 - O voință curată poate să poarte orice poveri cerute de Hristos, fiindcă are lumina și focul Duhului Sfânt.
Și poate să suporte orice jug pus de El, fiindcă iubește.
Poate să înfrunte orice primejdii cu El, fiindcă este curajoasă.
Și poate să rabde orice suferințe pentru El, fiindcă este smerită.
Și poate să se înfrâneze de la orice îi cere El, fiindcă este cinstită, curată, sinceră.
6 - O voință supusă lui Dumnezeu poate să renunțe la orice îi poruncește El, fiindcă Hristos îi este îndeajuns.
Și poate să se umilească oricât îi arată El, fiindcă are slava Lui.
Și poate să se facă tuturor toate, așa ca Hristos, fiindcă nu dorește nimic mai mult decât a fi la fel cu El.
Și simte cu atât mai multă putere și plăcere să facă mai mult, cu cât face mai mult.
7 - Pe o voință puternică zidită în Hristos, toate încercările la care este supusă, doar o oțelesc și o înmlădiază și mai mult, - fără să-i slăbească nimic din puterea ei.
8 - La o voință care să poată totul, chiar dacă nu toți putem ajunge, - toți suntem datori să ne dăm toate silințele să ajungem. Să o avem.
Și atunci fiecare o vom ajunge până vom putea să luptăm pentru ea și în măsura silințelor pe care ni le dăm s-o dobândim.
Depinde numai de noi totul.
9 - Domnul a făgăduit tot ajutorul Său aceluia care va voi să-L creadă și să-L urmeze.
Dar nu silește pe nimeni care, el singur nu vrea.
De aceea este drept să ne primim fiecare răsplata întocmai.
10 - Lucrarea păcatului, urmarea sa și roadele sale sunt orbirea ochilor minții, nepăsarea simțirilor inimii și neîntoarcerea vieții, adică pierderea mântuirii și prăbușirea în infernul veșnic.
11 - Păcatul orbește ochii omului, îi întunecă rațiunea și îi sucește mintea,
- la început cu o ceață, apoi ca o noapte din ce în ce tot mai neagră, până când îl orbește de tot,
ca să nu mai vadă prăpastia în care se aruncă pe el și pe acela care îl urmează.
12 - Ochii de care vorbește mai mult Domnul înseamnă mintea, căci mintea omului este luminătorul și îndrumătorul vieții sale.
De aceea ispititorul luptă mai întâi ca să întunece mintea omului, abătând-o de la calea cea sănătoasă a voii lui Dumnezeu,
spre ceea ce este rău și necurat, - adică spre voia sa.
13 - A doua ispită și al doilea păcat, reușesc mult mai repede să înșele pe om. Inima care se unește de la început bucuroasă cu păcatul, simte din ce în ce tot mai multă plăcere să se tăvălească în mocirla în care a ajuns
acoperindu-se tot mai mult ca porcul mistreț cu scoarța noroioasă în așa fel, încât n-o mai poate străpunge nimic.
14 - De la unii vânători de mistreți am auzit că adeseori un astfel de animal nu poate fi împușcat din cauza noroiului în care s-a tăvălit toată viața lui, noroi care, vara uscându-se pe el, i-a devenit o scoarță tare ca piatra. În astfel de scoarță poți trage cu pușca în zadar, că alicele nu mai prind, chiar glonțul adeseori ricoșează din pielea lui.
Cam astfel arată și o inimă tăvălită de ani îndelungați prin păcate și prin nelegiuiri.
15 - Poți trage cu săgeata Cuvântului Sfânt într-o inimă acoperită cu scoarța păcatului
și poți să tot lovești în ea cu Sabia Duhului Sfânt
și poți să tot încerci s-o înmoi cu lacrimile dragostei sau în cântările pocăinței sau cu rugăciunile și rugămințile mântuirii, - că ea rămâne adesea împietrită și uscată până când este aruncată în focul gheenei (Ioan 15, 6; Matei 3, 10; 13, 41-42).
16 - Dragă suflet tânăr care încă nu cunoști orbia cumplită și împietrirea satanică a păcatului, vino la Domnul Isus Hristos, vino alergând acum, vino alipește-te de El.
Vino, - El dorește să te scape și numai El te poate apăra ca să nu cazi și tu în prăpastia orbirii și împietririi. Vino până n-ai ajuns la starea din care nu mai poți veni.
17 - Iar tu cel care aluneci ca pe un povârniș primejdios spre prăpastie, - ascultă și tu și strigă către Domnul Isus,
întinde-ți mâinile către El și roagă-L pe El să te scape, până când nu este prea târziu.
Iar după ce El te va dezlega și te va izbăvi, fii cu grijă să nu mai privești la păcat, spre a nu te orbi și robi din nou.
Voiește cu toată puterea ta să te mântuiești - și te vei mântui!
18 – Vino, tu, suflet căzut, tu peste a cărui ochi s-au depus grei și groși nori ai lăcomiei după păcate,
și peste a cărui inimă s-au așezat straturile grele și uscate ale noroiului în care te tăvălești atât de mult și atât de demult...
Tu, care ești atât de adânc căzut - o, tu ai nevoie de o pocăință ceva și mai adâncă decât este adânc păcatul pe care l-ai făcut. Voiește puternic - și Dumnezeu te va ajuta.
19 - Hristos dorește și poate să te izbăvească, numai tu să voiești și să dorești cu toată puterea ta această izbăvire.
Dar fii cu grijă căci cu cât ți-e mai greu astăzi să te ridici, cu atât îți este mai ușor mâine să cazi din nou,
voiește să rămâi luminos - și vei rămâne!
20 - Iată taina puterii în cuvânt,
iată trăinicia, curajul și biruința în fapte.
Și iată roadele vieții, toate-toate stau în acest lucru: voința ta să rămână în Hristos. Voința ta să umbli călăuzit de Duhul Sfânt. Voința ta să faci voia lui Dumnezeu.
Mare este puterea unei astfel de voințe. Și mare este răsplata ei.
Doamne și Dumnezeul nostru, dăruiește-ne-o și ne-o ține puternică până la ultima biruință.
Amin.