Regionalismul și rivalismul
Traian Dorz - Semănați Cuvântul Sfânt
1 - Regionalismul și rivalismul trebuie să dispară pe veci dintre toți copiii lui Dumnezeu din orice confesiune ar face ei parte. Acestea sunt două prăpăstii în care se zbat de veacuri cei mai vechi, ca și cei mai noi ziși creștini.
2 - Oricine a alunecat în aceste prăpăstii, să se trezească îngrozit și să se salveze neîntârziat din ele, fiindcă acestea sunt zonele Satanei, anticamera gheenei.
3 - Regionalismul este o îngustime, rivalismul este o crimă. Una ducând la alta - amândouă duc la iad, căci prima face discriminare între frați, iar a doua otrăvește orice dragoste și colaborare în Hristos.
4 - Trebuie să formăm indivizi desăvârșiți, creatori desăvârșiți, credincioși desăvârșiți. Dar aceasta încă nu-i de-ajuns. Și lumea are așa ceva.
Ci noi trebuie să facem mai mult. Să facem saltul spre o conștiință mai înaltă, să ajungem la conștiința de grup.
5 - Trebuie să ajungem la o contopire a conștiințelor individuale, a gusturilor individuale, a eforturilor individuale, pentru a deveni cu toții o conștiință mare, unică și sfântă.
6 - Când ajunge să se formeze undeva această conștiință, ea este cea mai înaltă, mai creatoare și mai divină dintre toate... Este cea pentru care S-a rugat Mântuitorul în cea mai sfântă și mai din urmă petrecere cu ai Săi: ca toți să fie una.
7 - Numai din această stare ucenicii Domnului puteau fi în măsură să împlinească mântuitoarea, eterna operă pentru care fuseseră chemați, aleși și pregătiți (Ioan 17, 21).
Și numai din această stare vom putea fi și noi găsiți cu adevărat vrednici de încredere și puși în slujba Lui (1 Tes. 2, 4).
8 - De această condiție a ucenicilor lui Hristos depindea credința și mântuirea lumii, adică venirea Împărăției lui Dumnezeu și împlinirea planului divin. Ei au realizat între ei și între toți cei ce i-au urmat o conștiință eliberată de orice regionalism și de orice rivalități.
9 - Cât de una erau toți credincioșii dintâi, între ei, din orice regiune, din orice seminție și din orice categorie ar fi făcut parte.
Hristos Isus Domnul nostru anulează toate aceste deosebiri dintre ai Lui.
10 - Oricine agită și cultivă sub orice formă deosebiri și bănuieli printre credincioșii lui Dumnezeu - este un lucrător rău și o unealtă vrăjmașă. Domnul Isus a venit să nimicească aceste deosebiri - și prin cunoașterea Sa le-a și nimicit pentru cei ce Îl cunosc și Îl iubesc pe El.
11 - Nici o lucrare cu adevărat a lui Dumnezeu n-a dat faliment niciodată. Au dat faliment însă acei indivizi și grupări care își calcă legământul inițial cu Hristos.
Aceștia pierd totdeauna, dar El nu pierde.
12 - Dacă unii fug din fața sarcinilor și luptelor Domnului, El îi ridică pe alții care să preia steagul și solia celor lași și fricoși.
13 - Dacă unii cad biruitori în lupta pentru Adevărul Evangheliei Sale, ori se sfârșesc în suferințe și martiriu, - are grijă Duhul Sfânt să afle pe alții care să ducă plugul ori steagul Lui mai departe. Și uneori mai frumos.
14 - Cei ce vin încep să ia din mers cadența și alinierea cu Oastea lui Dumnezeu, înlocuind cu tot mai mari speranțe pe cei care pleacă ori nu mai pot ține pasul cu mersul puternic al mereu mai tinerei lucrări a lui Hristos.
15 - E o revărsare de bucurie sfântă să vezi cum tinerețea Oștirii Domnului, plină de un elan înalt se avântă cu curaj în toate direcțiile de muncă și luptă evanghelică și misionară.
16 - Schimbul cel nou preia astfel cu mai mare putere uneltele sfinte din mâinile celor ce obosiți de truda și lupta lungă și aspră se pregătesc de odihnă.
17 - Lucrărilor vechi - li se alătură altele mereu noi, fiindcă adevărata biserică fiind Lucrarea vie a Duhului Sfânt, iar puterea creatoare a Lui lucrând în ea, nu încetează și nu se uscă niciodată.
18 - Domnul Își revarsă toate binecuvântările Sale peste cei care poartă greul și frumosul Lui Steag. El face prin harul Său ca mâinile care apasă pe plugul Său să nu obosească, iar cei care seamănă să nu înceteze.
19 - Cu cât au știut să asculte mai bine până acum, cu atâta vor ști mai bine să vorbească. Și cu cât au știut să adune mai mult, cu atâta au acum ce să dea și ei altora.
20 - Toți cei ce au scăpat demult de regionalism și de rivalism - strălucesc nespus de frumos. E atât de frumos să vezi cum preiau fericit unii de la alții același mesaj sfânt, mai adăugându-i fiecare o nouă frumusețe și o altă nuanță inspirată, iar la sfârșitul cuvântului, sufletelor nu le mai rămâne decât să-l primească... Și îl primesc ca pe o pâine caldă și albă, rumenă și gustoasă.
Așa se intră în Împărăția lui Dumnezeu. Amin.