Unde sunt doi
Traian Dorz - Semănați Cuvântul Sfânt
1 - Dacă unde sunt doi puterea crește când este vorba de mâini ori de umeri - atunci același lucru se petrece și unde sunt mai multe creiere și mai multe inimi.
2 - Dar în nici un sector al vieții lumești nu s-a putut face niciodată cu adevărat o contopire deplină și durabilă măcar între doi creatori mari. Ori între doi împărați puternici, ori între două forțe uriașe.
Acest lucru numai Hristos îl poate face. Și numai El îl va și face, la vremea Lui.
3 - Numai Duhul lui Hristos a putut și va putea face ca acei doi să se contopească într-unul, fiecare căutând mai întâi folosul lui Dumnezeu, apoi folosul celuilalt - și numai în urmă, - sau nici în urmă - folosul său personal.
4 - Dacă tindem spre frumosul ideal al unității în Hristos nu numai că trebuie să ne realizăm pe noi înșine în fiecare fel și în fiecare zi, spre a ajunge cât mai curând la acel nivel sfânt - ci trebuie să luptăm cu orice influență străină care ar diminua și ar deteriora elanul nostru frumos.
5 - Când ne este trează și vie conștiința specificului nostru biblic, atunci îndată vedem și cunoaștem nu numai ceea ce este curat și sănătos al nostru în Hristos, - dar și ceea ce este îndoielnic și străin, păgubitor și chiar primejdios pentru noi.
6 - Să ni se formeze tot mai înalt conștiința lui Hristos în noi, fără de care nu vom putea crea nimic de valoare și de durată, cu adevărat folositor lui Dumnezeu și lumii.
7 - Să fiți! - apoi să faceți! Aceasta este prima condiție pusă de Domnul nostru fiecăruia dintre cei ce L-au urmat ori vrea să-L urmeze de la cel dintâi pas...
8 - Cei care sunt preocupați numai de a face înainte de a fi, ajung niște îngâmfați, prefăcuți și răufăcători ai Lucrării lui Dumnezeu, cum au fost atât de mulți de-a lungul istoriei ei.
10 - Toți marii creatori și toate marile creații, au cunoscut și au realizat aceste condiții - și pe cele două din urmă poate că în primul rând.
11 - Și noi la fel, numai în măsura în care le vom primi pe acestea și le vom experimenta din plin, vom putea crea și păstra în primul rând unitatea dintre noi, apoi din părtășia fierbinte a acestei unități, - vom realiza ceva de o frumusețe încă nevăzută.
12 - Oricine fuge de aceste patru condiții, oricât talent ar avea el, va fi un mic sau un nimic în tot ce dorește să facă fără ele. Oricât de mare s-ar crede și oricât de multe cunoștințe ar avea.
13 - Cei ce vor să devină scriitori, trebuie să citească mult, să asculte mult, să mediteze mult, mai ales în domeniul în care se simt atrași. Dar nu pentru a-i imita ori plagia pe alții, ci pentru a-și forma idei, vocabular, mijloace de lucru, cât mai desăvârșite și originale.
14 - De la marii înaintași și creatori, totdeauna vom avea de învățat oricare dintre noi, dar în primul rând de la Marele Creator și de la Minunatele Sale creații.
15 - Dar singură conștiința noastră, formată pe dimensiunile specificului nostru evanghelic, ne dă măsura corectă și ne înseamnă limita până unde să mergem și de unde nu mai avem voie...
16 - Cântarea sfântă este o trăsătură, o parte importantă a vieții noastre sufletești. Totuși ea nu este singura. Viața cu Hristos mai are o mulțime de cerințe și de haruri pentru noi. Toate acestea ni le arată și ni le alege numai Duhul Sfânt prin conștiința noastră luminată de El și de specificul nostru evanghelic.
17 - Întrecerea noastră nu trebuie să fie stimulată de nimic egoist și individual, ci numai de simțământul fericit că aparținem unui grup sfânt și muncim pentru un scop sfânt, care este al tuturor în Hristos.
18 - Gusturile atât cele frățești cât și cele duhovnicești la fiecare dintre noi din naștere sunt diferite. Unuia îi place una, altuia îi place alta. Oamenii egoiști și firești nu renunță și nu-și corectează gusturile acestea de dragul nimănui. Unii nici de dragul familiei sale, trăind în veșnice certuri și ciocniri din cauza asta.
19 - Dar omul duhovnicesc formându-și gusturile sale după specificul hranei frățești, ori al vieții de adunare - ajunge să aibă pe totdeauna și în totul același fel de vorbire, de gândire, de umblare și de simțire care îl face un singur suflet și un singur efort cu tot grupul său.
20 - La această stare trebuie să ajungem cu toții. Cu cât ajungem mai repede și mai deplin fiecare, cu atâta vom grăbi venirea Împărăției lui Dumnezeu, care trebuie să ajungă și pe pământ precum este în cer.
Și fiecare vom avea un loc acolo potrivit zonei până la care am ajuns în devenirea aceasta.
Te rugăm Doamne Isuse, ajută-ne să ajungem cu toții în Împărăția Ta.
Amin.