
Adevărat, adevărat vă spun, că robul nu este mai mare decât domnul său, nici apostolul mai mare decât cel ce l-a trimis.
Credincios adevărat este acela care, făcând binele, nu se măsoară cu semenii săi, sau cu inferiorii, ci cu Învățătorul său.
Cine se măsoară cu alții, pe care el îi socotește mai slabi, totdeauna se va mândri, considerându-se mai presus, fiindcă de aceea se și măsoară cu ei.
Dar cine se măsoară cu Judecătorul și Domnul, acela își va găsi totdeauna măsura smereniei sale.
Un adevărat rob al lui Hristos nu este acela care caută slobozenia prin neascultare, ci este acela care simte slobozenia cea mai dulce trăind într-o neîncetată ascultare de Domnul său între frații săi.
Când îți iei o prea mare slobozenie față de Hristos și față de frați, devii sigur - sau ai și devenit robul tău însuți.
Numai când te poți robi pe tine cu adevărat, atunci devii un adevărat slobod în Hristos.
Adevăratul slobod al lui Hristos este acela care a rupt toate lanțurile, afară de un singur lanț: neprihănirea.
Și când a lepădat toate cătușele, afară de o singură cătușă: dragostea.
Care a biruit toate judecățile, afară de una singură: conștiinciozitatea, judecata de sine.
Care mai are o singură sentință: datoria împlinită fericit.
Un așa Slobod a fost Robul Cel Neprihănit, care tocmai prin acest fel de a fi, S-a făcut Eliberatorul nostru al tuturor (Isaia 53, 11). Luând asupra Sa poverile nelegiuirilor noastre.
Căci numai în acest unic fel putem noi păcătoșii toți, să fim eliberați, de Unicul-Fără-Păcat.
Mai mare decât Domnul n-a ajuns nici un rob al Său. Dar năzuința de a fi cât mai aproape de El, este o datorie, a fiecăruia.
Totuși dacă n-ai ajuns să eliberezi chiar pe nimeni din robia păcatului, atunci să știi că nu ești nici chiar în cea mai mică măsură un slobozit al lui Hristos.
Căci a fi cu adevărat un ucenic al lui Isus, înseamnă a învăța neîncetat cum să poți mai bine să faci chiar acest lucru: eliberarea altora, fiindcă datoria unui rob adevărat este să urmeze mereu pe Stăpânul său, făcând mereu slujba Lui care este tocmai aceasta. Eliberarea totală a fiecăruia - și a tuturor celor robiți.
Meritul unui ucenic este să învețe mereu să fie ca Învățătorul său.
Și răsplata unui apostol este să înalțe mereu solia încredințată lui, de către Acela care l-a trimes.
În toate acestea sunt trepte, mereu mai înalte și stări mereu mai sfinte, spre care neîncetat trebuie să năzuim, fiecare dintre noi - și toți având un efort înnoit și zilnic, până la capătul vieții.
Oricât de încet ne-am putea ridica spre Modelul Înălțat de Dumnezeu, lupta și munca noastră spre El, nu trebuie să înceteze niciodată.
Cu un singur vânt, poți alunga mulți nori.
Au și ajuns oameni sfinți aceia care, chiar dacă nu li se pare că nu au făcut nici o faptă de sfințenie, dar doresc și caută aceasta, cu cea mai mare sete și râvnă, mereu și mereu...
A și ajuns un apostol, și un ucenic al lui Hristos, chiar dacă nu se știe că a făcut nici o minune, acela care cu sinceritate și smerenie muncește și se roagă pentru aceasta, mereu și mereu...
Din aceste stări n-ai voie să te cobori apoi spre oameni decât pe calea unei adânci iubiri spre a le face bine.
Însă totdeauna cel mai bine înarmat.
Pentru că Satana care îi ține încă robi își apără prada cu toată furia. O săgeată a lui, te va răni de fiecare dată, dar nu te va putea ucide.
Alinând rănile altora, tu nu ți-o dezveli pe a ta niciodată.
Iar prețul tău veșnic va fi acela al sufletelor pe care le-ai slobozit,
al Timpului pe care l-ai răscumpărat,
și al Adevărului pe care l-ai strălucit.
- Atunci vei fi și tu, ceva din Domnul tău.
Slavă veșnică Ție Doamne, Învățătorul și Dumnezeul nostru.
Tu prin dragostea și înțelepciunea Ta, ne-ai ridicat din moartea și nimicnicia în care eram căzuți, înălțându-ne la cinstea de a ne numi fii, împreună lucrători și prieteni ai Tăi. Slavă Ție.
ca prin El, eliberați din întuneric, să putem elibera și noi pe alții luminos
și înfiați prin harul Crucii Tale, să putem și noi înlesni înfierea altora,
și dezvinovățiți de Tine prin iertare, să ne putem face ajutor și unelte cu Mâna Ta, pentru dezvinovățirea și despovărarea altora, - până ce tot pământul va fi plin numai de eliberați ai Tăi.
Te rugăm fă să crească tot mai mult numărul și roadele celor care caută mântuirea semenilor lor și slava Ta.
Cu atât mai mult cu cât omenirea are o tot mai mare nevoie de astfel de oameni.
Amin.
+
Buzele și conștiința - să ți le păzești mai bine
cel mai greu se spală pata de rugină și rușine.