Rugăciune (4)

a fratelui Costică Iacobuță la adunarea de Rusalii de la Sibiu - 18 iunie 1989

În Numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Amin.

Tatăl și Dumnezeul nostru scump și veșnic, în numele Domnului Iisus, în care ne-ai spus să cerem orice vom vrea și ne vei da, în Numele Lui îndrăznim să venim înaintea Ta (...) cu inimile noastre fericite și îndurerate și în dimineața aceasta, să-Ți mulțumim cu adâncă recunoștință pentru felul minunat în care ai lucrat din veșnicii, ne-ai iubit și ne-ai iertat, ai văzut starea noastră slabă și ființa noastră slabă, ne-ai pregătit minunea și taina mântuirii noastre, pregătind pe Domnul Iisus pe care L-ai trimis la timpul potrivit ca să aducă la împlinire, la plinirea vremurilor, taina mântuirii sufletului nostru. Îți mulțumim cu adâncă recunoștință.

Fiindcă timp de veacuri și peste veacuri, ai privit cu milă până la noi, pregătind și pentru noi minunea și taina mântuirii noastre, pregătindu-ne Lucrarea aceasta, în vremea aceasta de har, și privind cu milă peste țara noastră, peste neamul și Biserica noastră, în generația noastră, [și fiindcă] ai avut în vedere și mântuirea sufletului nostru, Îți mulțumim cu cea mai adâncă recunoștință.

În Numele Domnului Iisus Îți mulțumim pentru că în felul acesta ai trimis pe îngerul Tău, prin Duhul Sfânt, la Părintele Iosif, pe care L-ai trezit, pentru ca prin el să faci această lucrare de trezire la o viață nouă, pentru ca să-Ți arăți dragostea și față de mântuirea sufletului nostru; Îți mulțumim.

[Îți mulțumim] pentru că suntem în viață și pentru că suntem împreună din nou aici, împlinind una din dorințele lui și recunoștința noastră la mormântul acesta, care mâine sau poimâine se va deschide, și - așa cum în ziua Învierii Tale, Mântuitorule iubit, mormintele sfinților s-au deschis și multe trupuri ale sfinților au înviat și au intrat în sfânta cetate -, și noi, și ei vom învia atunci și vom intra - rămânând biruitori - în Sfânta Cetate, de unde nimeni și nimic nu ne va mai despărți niciodată.

De aceea, recunoscători venim și în dimineața aceasta la mormântul părintelui nostru sufletesc, împlinind dorința aceasta [a sa] și rugându-Te să ne binecuvântezi. Dacă ne-ai ocrotit, dacă ne-ai ajutat și ai pregătit din nou toate lucrurile de sărbătoarea noastră dragă, azi când este sărbătoarea [zilei] în care Tu ai început lucrarea de evanghelizare acum aproape două mii de ani și ai pogorât Duhul Sfânt (căci ai spus ucenicilor să stea în cetate până vor primi o putere, iar după ce au primit puterea și i-ai izbăvit de duhul de frică și de teamă [prin] care stăteau încuiați, ei au pornit curajoși și au mărturisit Evanghelia împărăției Tale și a mântuirii sufletului nostru), Îți mulțumim.

În această zi când, prin Duhul Sfânt, ai început și în țara noastră această mișcare duhovnicească de trezire sufletească la o viață nouă, fără nici o altă cerință decât schimbarea vieții - nașterea din nou - și pornirea pe drumul credinței, pe urmele Tale și ale părinților noștri, Îți mulțumim cu adâncă recunoștință.

De aceea, mulțumindu-Ți de toate binefacerile și de felul minunat în care ai lucrat în viața noastră, în țara, în neamul și în Biserica noastră până aici, [Te rugăm] să binecuvântezi întâlnirea noastră. Binecuvântă starea noastră împreună. Ne binecuvântă inimile și sufletele noastre și ni le pregătește, să le deschidem larg la ascultarea Cuvântului Tău. Și după făgăduința Ta (nu după meritele noastre) în care ai spus că acolo unde sunt doi sau trei adunați în Numele Tău și pentru Numele Tău [vei fi și Tu în mijlocul lor], privește și de data aceasta la gloata, la noroadele de care totdeauna Ți-a fost milă și coboară în mijlocul nostru ca odinioară, când totdeauna, în toate privințele, Ți-a fost milă de gloate, și vino în mijlocul nostru și în împrejurarea aceasta...

Te rugăm așa de frumos, căci despărțiți de Tine nu putem face nimic. Fă să simțim prezența Ta în mijlocul nostru și ajută-ne să stăm aici ca înaintea Ta. Așa cum au fost cei din casa lui Corneliu și care au mărturisit: „Suntem aici ca înaintea lui Dumnezeu”. Ajută-ne să stăm ca înaintea Ta și să ascultăm tot ceea ce vrei să ne spui de la Duhul Sfânt prin cei prin care ai rânduit să ne trimiți solia Ta din ceruri - solia purtată până la noi de părinții noștri și acum rămasă asupra acelora din vremea noastră. (...) [Dăruiește] lucrătorilor Tăi puterea Duhului Tău cel Sfânt, așa cum a dorit Părintele Iosif și cum Te-a rugat să ridici Lucrării Tale oameni și lucrători destoinici și plini de Duhul Sfânt.

Îmbracă cu puterea Duhului Tău cel Sfânt, și în locul acesta, pe cei care trebuie să înalțe solia aceasta, pentru ca, Cuvântul Tău - și în locul acesta, și în orice loc unde va fi mărturisit - să fie mărturisit cu puternica călăuzire și însoțire a Duhului Tău cel Sfânt, de Care Te rugăm să nu ne lași lipsiți nici în ziua, nici în locul acesta în care Te rugăm, binecuvântă rugăciunea cu putere, cântările cu bucurie, mărturisirea cu har și sare, pentru ca să aducă mântuire tuturor sufletelor noastre, prin taina pocăinței și a nașterii din nou, ca nici unul să nu mai plecăm din locul acesta așa cum am venit.

Binecuvântă, Te rugăm în mod deosebit în clipa aceasta, și pe fratele Traian acolo în spital, în starea în care se află. Tu singur ești Doctorul doctorilor și poți face mai mult decât putem crede și gândi noi. Toate lucrurile sunt hotărâte de mâna Ta. Am vrea să-Ți spunem: „Facă-se sfântă voia Ta”, dar Tu vezi lipsa, Tu vezi golul, Tu știi dorința noastră. Venim și Te rugăm așa de frumos să-l mângâi și, ca unul care poți, Tu poți să-l redai iar Lucrării Tale. Dar Tu ai hotărât toate lucrurile dinainte și știi ce-i este mai de folos. Pentru noi e mai de folos să rămână. Poate pentru el ajunge... Privește și răspunde așa cum știi Tu, Care ești desăvârșit, și aranjează și hotărăște toate lucrurile.

Noi am vrea să-Ți spunem, deși îndurerați: „Facă-se sfântă voia Ta”. Dar completează golul, ridică urmași destoinici, stegari destoinici și plini de Duhul Sfânt, care să ducă solia mai înaltă, mai frumoasă, așa cum noi am vrut și n-am putut. Pentru ca golul, o Doamne, să poată fi completat. Lucrarea e a Ta; Oastea este a Ta. Ieși Tu în fruntea ei și luptă-Te cu cei ce se luptă cu noi, dă-ne biruința Ta și fă ca ea să propășească în mâinile Tale și în viețile noastre până când o vei desăvârși ca pe o mireasă, ca pe o fecioară curată, și o vei prezenta mântuită în fața Tatălui, acolo la Nunta cea veșnică, de unde nimeni nu ne va despărți niciodată.

Dar până atunci însoțește-ne, binecuvântă-ne aici, ca să simțim prezența Ta. Rămâi în mijlocul nostru. Fii bucuria noastră; mângâierea noastră; iertarea noastră; ajutorul nostru; iubirea noastră; călăuzirea noastră și în ziua aceasta, și în locul acesta, și în tot restul vieții noastre, până ne vei duce la liman.

Binecuvântă-i pe toți cei care trec prin încercări; pe toți cei care zac pe paturile spitalelor sau pe paturile lor de boală, de ani de zile. Mângâie durerile și alină suferințele tuturor.

Cercetează-i pe orfani și pe văduve în necazurile lor. Ai milă de fiecare în parte (...) după îndurarea Ta.

Binecuvântă țara noastră, hotarele țării noastre cu pace și liniște. Îți mulțumim așa de recunoscători pentru atâția zeci de ani de pace și liniște pe care i-ai rânduit între hotarele țării noastre; pe care Te rugăm să-i păstrezi, ca astfel și noi să putem duce o viață pașnică și liniștită și să-Ți putem sluji cu recunoștință și credincioșie în locul și-n starea în care ne-ai pus: în neamul nostru, în Biserica noastră, în generația noastră, ținând sus Cuvântul vieții pe care ni l-ai trimis pentru mântuirea noastră și a tuturor.

Ne binecuvântă conducătorii țării noastre cu înțelepciune; clerul cu putere, poporul cu dar și har, pentru că toată darea cea bună și fericită vine de la Tine, Părintele luminilor, în care nu este nici schimbare, nici umbră de mutare.

Și Ție Îți aducem toată slava, mulțumirea, închinarea și recunoștința, căci a Ta este împărăția, puterea și slava, a Tatălui, a Fiului și a Sfântului Duh. Amin.