Rugăciune

Preamilostive Doamne Dumnezeule! Ne gândim la mana cu care ai hrănit pe poporul Tău în pustie și la apa din stâncă cu care l-ai adăpat. Fără mana și apa din stâncă cu care l-ai adăpat, fără mana și apa aceasta, israelienii ar fi pierit cu toții în pustie. Cât de bun și de milostiv ai fost Tu Doamne față de ei, niște cârtitori și netrebnici. Și Tu Doamne ești tot atât de bun și milostiv și față de noi, netrebnicii și păcătoșii. Și noi suntem niște străini și călători prin pustia acestei lumi. Nici o bucată de pâine și nici un picur de apă n-are lumea aceasta pentru sufletul nostru. Toată mâncarea și toată băutura noastră cea duhovnicească vine de sus de la Tine, Dumnezeul bunătăților. Sufletește, omenirea ar fi pierit demult și am fi pierit și noi dacă Tu Doamne, nu ne-ai fi trimis la mană din cer și apă din stâncă, iar această mană și apă este Jertfa cea scumpă a Scump Fiului Tău. Pe Însuți Fiul Tău L-ai făcut mâncare și băutură duhovnicească pentru mântuirea noastră a păcătoșilor și netrebnicilor.

Slăvit să fii Dumnezeule! Amin și de-a pururi să fii slăvit pentru acest dar dulce și scump fără de care cu toții am fi pierit în pustiul acestei lumi.

O, Preascumpul nostru Mântuitor, iată pe tot locul Te aflăm pe Tine, dragostea Ta și darurile Tale. În Egipt te-ai înjunghiat pentru noi... nu puturăm scăpa din robia lui Faraon până ce n-am stropit cu Sângele Tău - cu sângele Mielului - ușiorii caselor noastre. La Meriba ne-ai îndulcit apele cu lemnul Crucii Tale... în pustie Te-ai coborât ca o pâine vie din cer, iar când era să pierim de sete, ai lovit cu Crucea Ta Stânca Golgotei și ne-ai scos apă vie din belșug. Slăvit să fii Doamne, amin și de-a pururi să fii slăvit căci ai venit în lume și Te-ai făcut mâncare și băutură duhovnicească.

Slăvit să fii Doamne că Te-ai îndurat să mă faci părtaș acestor daruri și pe mine, ticălosul. Eu Te-am aflat într-un pământ pustiu și fără de apă (Psalm 106, 35). Când era să mă prăpădesc de foame și sete, m-ai ajutat să Te aflu pe Tine Doamne, mana cea cerească și apa cea vie. Când era să mor de sete într-un pământ pustiu și fără de apă, am auzit glasul Tău cel dulce: Dacă însetează cineva să vină la Mine și să bea! (Ioan 7, 38). Voi toți cei însetați, veniți la ape, chiar și cel ce n-are bani! Veniți și cumpărați bucate, veniți și cumpărați vin și lapte, fără bani și fără plată! (Isaia 55, 1).

O, ajută-mă Doamne, ca până la sfârșitul vieții mele să simt o sete tot mai mare după apele vieții. Amin.