Încep luptele Canaanului

Pentru cucerirea Canaanului, israelienii trebuiau să poarte război. Ei, de altcum, erau și pregătiți pentru acest lucru. Fiii lui Israel au ieșit înarmați din țara Egiptului (Exod 13, 18).

Acum, iată am ajuns și la punctul acesta. Israelienii stau în fața războiului. Amalec a venit să bată pe Israel la Refidim. Atunci Moise a zis lui Iosua: Alege niște bărbați, și ieși de luptă împotriva lui Amalec. Iar eu voi sta mâine pe vârful dealului cu toiagul lui Dumnezeu în mână (Exod 17, 8-9).

Două învățăminte se prezintă aici. În călătoria de până aici, Dumnezeu S-a luptat în locul israelienilor. Cuvântul lui Dumnezeu era: Domnul Se va lupta pentru voi, dar voi stați liniștiți (Exod 14, 14). Acum însă vedem că Dumnezeu îi pune în fața unui vrăjmaș din afară și îi bagă în luptă.

În 3 locuri din Biblie se spune că Dumnezeu S-a luptat în locul poporului Său (Exod 14, 13-14; Deut. 1, 26-30; 2 Cronici 20, 15). O contrazicere s-ar părea aici. De-o parte, Cuvântul lui Dumnezeu zice: Stați liniștiți! Dumnezeu Se va lupta pentru voi (Exod 14, 14). Iar de altă parte, Biblia e plină de chemări și de îndemnuri la luptă.

Un adânc înțeles este aici. Aici este icoana celor două feluri de lupte care se dau pentru noi și mântuirea noastră. Întâia, e lupta pe care o dă Dumnezeu. E lupta cea mare pe care a purtat-o Isus Mântuitorul cu vrăjmașul diavol. E lupta ce s-a gătat cu biruința de pe Golgota. În lupta aceasta noi nu luăm parte. E o luptă a lui Dumnezeu pentru noi. Aceasta e lupta eliberării noastre din Egiptul diavolului Faraon. Aceasta e lupta ce ne-a trecut prin Marea Roșie (prin taina botezului). Aceasta este o luptă încheiată cu biruință.

Participarea noastră la lupta aceasta e numai atât: să primim biruința ce ne-a câștigat-o Domnul.

Dar după aceasta vine lupta cu Amalec. Lupta cu Amalec este o icoană ce închipuie lupta ce se dă între firea cea duhovnicească și cea lumească.

Amalec era fiul lui Isaac, cel care și-a vândut moștenirea pentru un blid de linte (Geneza 36, 12). El era deci icoana firii celei pământești. Pe tot locul în Biblie, Amalec este arătat ca un vrăjmaș al lui Dumnezeu. Într-un loc, Dumnezeu face de cunoscut că va purta totdeauna război împotriva lui Amalec (Deut. 25, 17-18). Aici, în icoana aceasta, se arată lupta permanentă între omul nostru cel nou și cel vechi, între firea cea duhovnicească și cea lumească.

Aceasta este o luptă pe care trebuie să o poarte orice creștin adevărat. Aceasta e lupta pe care o poartă omul cel nou, omul cel duhovnicesc. Căci să băgăm bine de seamă un lucru: Israelienilor le-a ieșit războiul în drum numai după ce gustaseră din mană și băuseră apă din stâncă.

Dumnezeu le-a zis israelienilor numai până la un loc: Mă voi lupta pentru voi, stați liniștiți! - dar după ce au gustat din apă și din mană, i-a trimis la luptă contra lui Amalec (Exod 17, 8-9).

Din clipa în care te-ai hotărât la o viață nouă, din clipa în care te-ai hotărât să ieși din lume, din clipa în care ai gustat din pâinea și apa nașterii din nou - ai intrat în război cu Amalec, cu firea cea veche și în acest război vei sta până la sfârșitul vieții.

Din clipa în care ai gustat din mană și ai băut apă din stâncă, să știi dragă cititorule, că ești în război cu Amalec!

Cei ce petrec în Egipt, lângă căldările lui Faraon... cei ce petrec cu lumea și păcatele, n-au acest război. Ei petrec liniștiți.

Aici vom spune că și noi cei din Oastea Domnului trebuie negreșit să ne războim cu Amalec. De altcum și numele nostru ne arată acest lucru. Ne numim o Oaste și unde s-a mai pomenit o oaste fără de luptă și război?