Foto Traian Dorz

S-a făcut o nuntă în Cana...

Traian Dorz - Hristos - Sfințitorul nostru

A treia zi s-a făcut o nuntă în Cana din Galileia. Mama lui Isus era acolo.
Câte nunţi se mai făcuseră până atunci în Cana Galileii şi totuşi nimeni n-a scris nicăieri nici un cuvânt despre ele, fiindcă la nunţile acelea nu se întâmplase nimic vrednic de luat în seamă şi nimic neobişnuit.
Dar nunta aceasta este o nuntă deosebită,
la nunta aceasta era şi Mama lui Isus.
La nunta aceasta a fost chemat şi Domnul nostru Isus Hristos cu ucenicii Săi,
iar unde Se află Domnul cu Mama Sa şi cu ucenicii Săi, acolo nu este ceva obişnuit.
Acolo se petrece totdeauna ceva cu totul deosebit care rămâne însemnat pe totdeauna, tuturor,
care rămâne neuitat în amintirea celor care se află acolo...
- o amintire neuitată.
Ce minunate sunt nunţile la care sunt prezenţi astfel de Invitaţi!
Ce bucurii minunate şi de neuitat se petrec acolo.
Până la adânci bătrâneţe, îţi aduci aminte (ca sf. ap. Ioan!) de frumuseţea şi bucuria unor astfel de nunţi.
Cuvântul Domnului spune aici că Maica Domnului era acolo!...
Cât de mult spun aceste cuvinte!
În Cana erau nişte cinstitori ai Maicii Domnului şi credincioşi în Domnul Isus.
Prin Maica Sa cea sfântă, Domnul a fost chemat în casa aceasta şi Maica Sa L-a adus pe Domnul şi pe ai Săi în această casă.
La chemarea Maicii Sale, Domnul a venit la nunta aceasta şi la mijlocirea ei, El a făcut aici minunea care a rămas neuitată.
Prima minune scrisă în Sfânta Evanghelie (Ioan 2, 11), este un răspuns dat de Domnul Isus la mijlocirea Mamei Sale...
Căci Maica Sa L-a cunoscut pe Hristos înaintea oricărei alte fiinţe de pe pământ. Ea a crezut în El mai înainte de a fi făcut nici o minune (Luca 1, 45-55).
Binecuvântată să fii Sfântă Fecioară Fericită, Maica Domnului nostru.
Împreună cu sfântul arhanghel ne aplecăm şi noi ţie spunându-ţi şi noi: Plecăciune ţie, căreia ţi s-a făcut mare har!...
În faţa unei fiinţe atât de preţuite înaintea lui Dumnezeu încât arhanghelul se închină spunându-i: Plecăciune ţie, - inimile noastre se apleacă pline de respect...
Cu atât mai mult cu cât noi suntem nu arhangheli ci oameni
şi te cunoaştem nu înaintea ci după strălucirea harului ce ţi s-a făcut (Luca 1, 28).
Nimănui vreodată nici un înger nu-i mai spuse astfel de cuvinte.
Cu nici o fiinţă de pe pământ, o fiinţă cerească nu mai vorbeşte în felul acesta.
Multora înainte de Maica Domnului şi multora după ea, trimişii cereşti li s-au mai arătat şi le-au vorbit... Dar nici în Vechiul şi nici în Noul Testament un înger nu se mai adresează cuiva în acest fel.
Iar despre sfântul arhanghel Gavril stau scrise mărturii zguduitoare şi măreţe în Sfânta Scriptură... Slujba pe care o avea el este din cele mai alese înaintea Feţei lui Dumnezeu (Daniel 8, 16-19; 9, 21-27).
Cunoscând lucrul acesta rămânem şi mai uimiţi de puterea sfântului arhanghel. Şi înţelegem şi mai smeriţi preţuirea slăvită a Sfintei Fecioare plină de har.
Pentru harul care îl are veşnic
şi pentru partea pe care a avut-o în mântuirea omenirii,
- împreună cu arhanghelul sfânt şi cu toţi slujitorii sfinţi ai Domnului,
ne plecăm şi noi înaintea Maicii Domnului nostru Isus Hristos, cântându-i: Plecăciune ţie...