Să mă mustraţi prieteni
Traian Dorz - Hristos - Vița vieții noastre
- Isaia, 40, 1-2 -
Să mă mustraţi prieteni
dac-am greşit cândva
dar nu uitaţi, nainte
priviţi-mi faţa mea.
Loviţi-mă cu toţii
de merit să loviţi
dar aş dori nainte
în ochi să mă priviţi.
Şi cereţi-mi osânda
de merit osândit
dar mai priviţi odată
la trupul meu zdrobit.
Mai ascultaţi o clipă
la inima-mi din piept
ce plină i-a fost cupa
din Mâna Celui Drept.
Iar dacă toate-acestea
măsura n-au umplut
întindeţi-mă prieteni
pe crucea grea de lut.
Voi săruta cu lacrimi
ciocanul nemilos
căci vreau plătit de toate
să intru la Hristos!
+
Toţi suntem gata să mustrăm, - dar care-i gata oare
să şi primească răbdător - o vorbă mustrătoare?
Din multe laude-ai puţin folos curat în viaţă
dar o mustrare, de-o primeşti, mult bine te învaţă.