Să-ţi faci puţini prieteni

Să-ţi faci puţini prieteni din câtă lume vezi

mereu să cauţi pe scaunul din urmă să te-aşezi

mereu să lupţi ca moartea să poţi s-o chemi cu drag

al morţi-i cel din urmă, dar cel mai mare prag.

Când ai puţini prieteni, puţini ai vânzători

din scaunul cel din urmă te scoli arareori

iar prietenia morţii e cel mai scump avut

nimic n-ai după frică pe lume de pierdut.

Să-ţi faci puţini prieteni, dar fraţi să-ţi faci şi mii

e-un har când nici la scaunul din urmă nu mai ţii

e-un har când frica morţii ai biruit, e-un har

când pân-la Cer ţi-e moartea doar pragul necesar.