Scrisoare unui tânăr
Traian Dorz - Cântări Uitate
Tinere, tu care lumea cu plăcerile-i şi dorul
a gonit din al tău suflet pe Isus Mântuitorul,
tu, ce cauţi un reazem veşnic în iubirea trecătoare
crezând foc nestins toţi vecii o scânteie-nşelătoare
tu care doreşti păcatul zile-ntregi şi nopţi de-a rândul
şi în el ţi-ngropi puterea şi simţirile şi gândul
îţi crezi veşnică plăcerea unei clipe care trece
şi crezi foc nestins această palidă scânteie rece.
- Nu te înşela, priveşte-o nu cu ochi aprinşi de pară,
ci pierzarea ce-o aduce a ei patimă amară
şi vedea-vei cum se schimbă câte crezi că-s neschimbate,
şi pătrunde-vei cu gândul cele nepătrunse toate
vei vedea atunci iubite cum ca stelele, din lacuri
se va prăbuşi-ntr-o clipă, ce credeai de mii de veacuri,
cum iubirea lumii, - astă amăgire-n val cu spume,
este numai o minciună şi la faţă şi la nume,
când o crezi mai neschimbată, este cea mai schimbătoare,
- numai vis şi amăgire-s toate câte sunt sub soare.
Tinere ce treci cu ochii visători pe-aceste rânduri
cine ştie-acum pe unde pot să zboare-a tale gânduri
poate urmăreşti cu gândul vreo frumseţe trecătoare
cu ochi mari, cu părul negru şi cu buze-nşelătoare
o, deşteaptă-te, priveşte la dorinţa ce te-aprinde
ca la iadul care, iată, al tău suflet îl cuprinde
- ia aminte la sfârşitul căii care te momeşte
şi nainte de-a fi vremea prea târzie, - te opreşte
cere-I Domnului lumină pentru suflet, pentru minte
şi opreşte-te la vreme, nu mai merge-aşa nainte!
Prin lumina Lui vedea-vei cele nepătrunse toate,
şi vei şti alege bine ce-s virtuţi şi ce-s păcate.
Tinere, priveşte bine, ce-i curat şi ce-i minciună,
şi nu te lăsa în voie dus de patima nebună
ci-ţi predă viaţa-ntreagă cu avântul cel mai dulce
Celui ce din gheara morţii te-a răscumpărat pe Cruce,
Celui ce cu Preţul Morţii te-a salvat de la pieire
numai Viaţa Lui e viaţă şi iubirea Lui iubire.
O, acordă-ţi a ta harfă şi cu imnul cel mai dulce
cântă fericit sublimul Jertfei Sfinte de pe Cruce
căci deasupra tuturora, este Lumea Lui cea Nouă,
Ochii Lui privesc şi vine blând cuvântul Pace vouă!
El e-Acel pe care lumea răstignitu-L-a pe Cruce,
El e-Acel ce peste oameni Şi-a lăsat iubirea-I dulce,
El, Cel ce de bună voie Crucea a primit s-o poarte
ca prin Jertfa Lui cea mare să ne scape de la moarte,
- cântă-I şi tu preamărire dragostei şi milei Sale
ea e singura Iubire, celelalte-s numai jale.
Orice reazem,
orice prieten,
orice dragoste sub soare,
te vor părăsi odată, căci sunt toate trecătoare
dar Isus rămâne veşnic, - doar iubirea Lui rămâne
de când n-a fost Ieri în lume, - până nu va mai fi Mâne.
Doar Isus rămâne veşnic, Bunul tău Prieten care
pentru tine pe Golgota a dus Crucea în spinare,
care şi-azi ca şi atuncea, pentru tine tot mai suie,
Jertfa Blândă şi Tăcută, să stea-n locul tău în cuie...
Cerul va pieri odată, - soarele-o pieri, şi luna,
dar iubirea Lui rămâne neschimbată totdeauna...
El e-Acela ce te cheamă să-I dai inima întreagă,
Calea Lui, nu calea lumii, - s-o ai de astăzi, cea mai dragă,
Voia Lui, nu voia lumii, - să cauţi de-astăzi a o face,
El îţi face viaţa plină de iubire şi de pace
El va face fericită tinereţea ta frumoasă
şi cărarea vieţii tale va fi cea mai luminoasă
şi pe cerul vieţii tale va fi numai strălucire
- tânăr drag, - numai iubirea lui Isus este iubire,
toate celelalte-s numai amăgire şi pierzare
cine L-a aflat pe Domnul, are-averea cea mai mare!