Sudalma în Noul Testament
Pr. Iosif Trifa - Sudalma
În Noul Testament nu se amintește cu numele păcatul sudălmii, pentru că pe atunci acest păcat nu era în forma cum e azi. Să fi fost și atunci înjurăturile de azi - apoi ar fi pline Evangheliile și Apostolele cu arătarea și osândirea acestei nebunii.
A rămas însă și în Noul Testament osânda legii Vechiului Testament, pentru că cel care blestema Numele lui Iehova. Adevărat că el nu mai era omorât cu pietre dar era omorât sufletește cu înfricoșata pedeapsă de la Marcu 3, 28, unde a spus Mântuitorul că cel care grăiește hulă împotriva Duhului Sfânt - și aici e sudalma - acela nu are iertare în veac. Acela a murit încă din viața aceasta.
Și pe lângă asta, Mântuitorul a mai lăsat în Noul Testament un cuvânt de osândă pentru sudalmă. E locul de la Matei 12, 36, unde Mântuitorul a spus că despre orice cuvânt nesocotit pe care îl scoate din gura lui, omul va da seamă în Ziua Judecății.
Între cuvintele nesocotite pe care omul le scoate din gura lui, e desigur și sudalma. E mai ales sudalma. Căci dacă în Ziua Judecății ni se va cere seamă și despre banii cei mărunți, despre leii și bănuții vorbelor mărunte - apoi, cu atât mai vârtos ni se va cere seamă despre sutele și miile sudălmilor și înjurăturilor.
Vai de nesocotitul și nebunul care scoate înjurăturile din gura lui. Cum își va da seamă de ele în Ziua cea mare a Judecății?