Sudalma în Vechiul Testament

- se pedepsea cu moartea. Suduitorul era omorât cu pietre -

În Vechiul Testament, sudalma era socotită ca un păcat greu, care vatămă a treia poruncă din Decalog. Însuşi Domnul Dumnezeu a lăsat, contra acestui păcat, porunca a treia care zice:

Să nu iei în deşert Numele Domnului Dumnezeului tău; căci Domnul, nu va lăsa nepedepsit pe cel ce va lua în deşert Numele Lui (Exod 20, 7).

Sudalma era socotită ca un păcat grozav, care cerea pedeapsa lui Dumnezeu. Iar această pedeapsă a hotărât-o Însuşi Dumnezeu. Ascultaţi ce spune Biblia: Fiul unei femei israelite şi al unui egiptean, venind în mijlocul copiilor lui Israel, s-a certat în tabără cu un bărbat israelit. Fiul femeii israelite a hulit şi a blestemat Numele lui Dumnezeu. Atunci l-au adus la Moise. L-au aruncat în temniţă până va spune Moise ce va porunci Domnul. Domnul a vorbit lui Moise şi a zis: Scoate din tabără pe cel ce a hulit; toţi cei ce l-au auzit să-şi pună mâinile pe capul lui şi toată adunarea să-l ucidă cu pietre...

Să vorbeşti copiilor lui Israel şi să le spui: oricine va blestema pe Dumnezeul lui, îşi va lua pedeapsa pentru păcatele lui.

Cine va blestema Numele Domnului, va fi pedepsit cu moartea; toată adunarea să-l ucidă cu pietre. Fie străin, fie băştinaş, să moară, pentru că a hulit Numele Domnului Dumnezeu (Levitic 24, 10-16).

Iată o dovadă biblică despre grozăvia sudălmii. Acest păcat e atât de îngrozitor încât Însuşi Domnul Dumnezeu, a rânduit contra lui moartea, omorârea publică cu pietre... În Vechiul Testament, suduitorul se pedepsea cu o moarte înfricoşată.

Judecata asta înfricoşată era o lege rânduită şi lăsată de Însuşi Dumnezeu. O vedem dăinuind şi pe timpul regilor (1 Regi 21, 10). Şi ea dăinuieşte şi azi. E adevărat că azi pe suduitor nu-l mai omoară nimenea cu pietre, dar se omoară el însuşi (şi moartea asta e mai înfricoşată decât cea trupească). Căci Fiul lui Dumnezeu a spus lămurit, că toate păcatele se vor ierta oamenilor, dar păcatul acesta care huleşte pe Dumnezeu şi pe Duhul Sfânt, nu se va ierta (Marcu 3, 28).

O! Nenorociţilor suduitori! Gândiţi-vă neîncetat la tovarăşii voştri cei omorâţi cu pietre din Vechiul Testament. Sub pietrele acelea sunteţi şi voi.

Lepădaţi-vă îndată şi fugiţi de această groaznică pieire!