Tăcerea și cuvintele mele...
Traian Dorz - Prietenul Tinereții mele
1 - Doresc cu atâta nerăbdare orice întâlnire cu Tine, încât cu mult înainte de sosirea ceasului fericit, inima îmi tremură înfiorată la vântișorul oricărui gând care vine dinspre Tine.
2 - Și în vederea întâlnirii îmi caut veșmintele cele mai sărbătorești,
și îmi împodobesc toate întăririle cu roduri,
3 - îmi umplu toate încăperile cu miresme alese
și îmi așez cele mai frumoase fețe pe toate mesele mele, cele mai frumoase așternuturi pe toate paturile, cele mai prețioase podoabe pe toți pereții casei,
4 - Îți presar în toate curțile mele, de la toate întăririle, pe toate căile și pentru toți pașii Tăi, cele mai frumoase flori ale așteptării,
5 - cu toată ființa mea frământată de bucurii,
cu toată inima înfiorată de dragoste
și cu toată lumina ochilor umezită de fericirea revederii Tale!
6 - Dar din atâtea ce aveam să-Ți spun, - atunci nu mai pot ști nimic.
7 - Aplec ochii în jos căci parcă de prea mult soare pe lume, se face dintr-o dată întuneric în jurul meu,
8 - de prea multă dragoste, parcă mi s-a vărsat tot mirul meu prin aer,
9 - de prea multă cântarea învăluită în ea, mi s-au rupt dintr-o dată toate corzile harfei mele
10 - și de prea multă sărbătoare, și primăvară și înviere - nu mai știu ce-i cu mine!
11 - Iartă-mi cuvintele pe care atunci în nebunie le spun și greșelile mele pe care în pierderea măsurii le săvârșesc.
12 - Iartă-mi tăcerea care Îți spune atât de mult din inima mea
și iartă-mi cuvintele care Îți spun atât de puțin.
13 - Tu Singurul care știi ce rară și ce Dumnezeiască este nebunia dragostei.
- Știu că mi-o înțelegi - și mi-o cauți.
14 - Când ai întemeiat întâiași dată lumea, ai spus doar trei cuvinte: Să fie lumină!
15 - Și lumină a fost.
Și ea apoi n-a mai apus niciodată.
Și în ea ai făcut lumii totul.
16 - Când m-ai întâlnit întâiași dată pe mine mi-ai spus doar trei cuvinte: să fie iubirea!
Și a fost.
Și ea n-a mai murit apoi niciodată.
Prin ea mi-ai devenit mie totul.
17 - Cea dintâi zi a luminii în inima lumii și cea dintâi zi a iubirii în inima mea, au fost de aceeași mărime și frumusețe și minune.
18 - Amândouă le-ai făcut într-o clipă Tu Cuvânt cald și luminos al lui Dumnezeu.
19 - Până atunci existasem, de atunci trăiesc.
20 - Până atunci timpul meu era veșnicia Ta. De atunci veșnicia mea este timpul Tău.
21 - Raza mea și-a găsit soarele ei,
dorința - împlinirea
și tinerețea mea Prietenul dulce
22 - cu care am umblat prin atâtea infernuri și purgatorii simțindu-mă neîncetat în același paradis.
23 - O, dragostea mea eternă și întreagă,
Isuse!