Tânărul ca elev

Dorind ca tinerii credincioși să crească și să devină niște oameni cu adevărat vrednici în toate privințele, am vrea ca să-i ajutăm să se deprindă a alege, încă de la cea mai tânără vârstă, calea cea mai bună pentru a ajunge oamenii cei mai vrednici și cinstiți în toate faptele lor.

Numele bun este ca un vas foarte scump. Acest vas scump e frumos și prețuit până nu cade. Dacă a căzut odată și s-a spart, el nu mai are nici un preț. A devenit nefolositor și este aruncat cu durere la gunoi.

Tot așa și cu numele bun al cuiva. De aceea trebuie păzit și ferit de tot ce ar putea să-l atingă. Căci odată pierdut, pierdut rămâne pe totdeauna.

Deci ne adresăm tuturor tinerilor, căci orice fiu al părinților săi rămâne dator față de ei până la moarte. Orice fiu al Bisericii sale rămâne dator față de biserica sa până la mormânt. Și orice fiu al patriei sale rămâne dator față de patria sa până la sfârșit. Aceste datorii fiecare tânăr și tânără trebuie să învețe a le împlini cinstit.

Totuși, noi ne-am preocupa și mai de aproape de tinerii credincioși, căci aceștia, fiind copii ai Domnului, sunt datori mai mult decât toți ceilalți să fie cu adevărat trăitori ai voii lui Dumnezeu. De la orice vârstă. În orice loc. Și în orice vreme.

Vom începe cu îndatoririle pe care un tânăr credincios le are ca elev. Și-i vom aminti tânărului nostru frate și tinerei noastre surori, care sunt elevi, cea mai dintâi dintre toate datoriile lor din vremea școlii: că trebuie să învețe.

Trebuie să învețe cât mai bine, cât mai serios și cât mai mult din tot ceea ce le este necesar pentru viață. Lor și semenilor lor.

Nici un tânăr credincios n-are voie să fie cel din urmă în clasa lui, ci fiecare are datoria să învețe în așa fel încât să fie cel dintâi, așa cum ne poruncește Cuvântul cel Sfânt al Domnului (Tit 3, 14).

Fiecare elev credincios trebuie să-L ia exemplu pe Domnul Iisus, despre Care este scris că atunci când era Copil... creștea în înțelepciune, fiind tot mai plăcut înaintea lui Dumnezeu și înaintea oamenilor, supus părinților și, desigur cel dintâi și la învățătură (Luca 2, 51-52).

Mai ales când elevul credincios are și părinți credincioși, el trebuie cu atât mai mult să deprindă mereu înțelepciunea sfântă din tot ce îl învață Cuvântul Domnului și cuvintele alor Săi, luând mereu exemplu de la cei care au fost în viața lor dintru început niște adevărați oameni de valoare.

Tânărul Isaac era copilul lui Avraam. Fiul credincios al unui tată credincios. El a crescut ascultător și atent la toate îndrumările pe care le-a primit. Nici una din lecțiile primite el nu le-a nesocotit. Nici una din poruncile Domnului și ale părinților săi el nu le-a călcat.

Și pentru că a fost un fiu ascultător, a ajuns un părinte ascultat. Pentru că a fost un elev supus, a ajuns un învățător înalt. Și pentru că el a fost al lui Dumnezeu, și Dumnezeu a fost al lui (Facere 28, 13; Exod 3, 6; Matei 22, 3).

Dar eu nu spun numai de Isaac, de Moise, de David, de Daniel și de alții din Vechiul Testament, care de mici, din copilăria lor au fost niște fii și niște elevi credincioși. Ci spun cu atât mai mult de cei din Noul Testament, care după pilda Mântuitorului nostru Iisus Hristos, din copilărie au cunoscut pe Domnul și au fost cu adevărat cei mai buni până la sfârșit.

Cum ar fi ajuns ei niște învățători atât de minunați, încât s-au ridicat mai presus de toți învățătorii lumii, dacă n-ar fi fost elevii cei mai silitori și mai buni în tinerețea lor? Cum ar fi ajuns ei părinții cei mai buni, dacă n-ar fi fost mai întâi fiii cei mai buni?

Dar ei au putut fi așa pentru că au folosit mai întâi cele trei mijloace din Școala Duhului Sfânt: Cuvântul Domnului, Biblia, Rugăciunea și mergerea la adunarea și Biserica Domnului.

În aceste trei săli de clasă din Biserica lui Hristos, elevul credincios învață tot ce-i este de trebuință, ca să devină un elev dintre cei mai buni și la celelalte materii de învățământ.

- Cine te-a învățat pe tine să fii atât de ascultător și de atent la lecții și la explicații? îl întrebă odată învățătorul său pe Ionel, un copil din clasa a III-a.

- Biblia, Cuvântul lui Dumnezeu - răspunse copilul. Pentru că în ea este scris: „Copii, ascultați!”

- Dar să fii atât de îngrijit și curat?

- Rugăciunea, răspunse Ionel. Pentru că, spălându-mi sufletul prin rugăciune, am învățat să-mi țin curate toate ale mele.

- Dar atât de prietenos cu toți colegii tăi, unde ai învățat să fii?

- La Casa Domnului între frații mei, răspunse Ionel, căci acolo ni se spune mereu: Iubiți-vă cu căldură unii pe alții.

Astfel a ținut Ionel o lecție frumoasă învățătorului său și colegilor lui.

Într-adevăr, orice tânăr care dorește cu adevărat să devină un credincios adevărat și un slujitor al Domnului nu poate fi un elev fără aceste trei haruri de la Domnul: Citirea Cuvântului Sfânt. Practicarea rugăciunii fierbinți. Și cercetarea bisericii și adunării.

Mulți frățiori și surioare elevi, mai ales la orele grele și în perioada examenelor, au văzut ce mare putere au aceste daruri Dumnezeiești și ce ajutor minunat au primit prin ele.

Căci Cuvântul Domnului trezește sufletul. Rugăciunea curățește mintea. Iar căldura dragostei îmbărbătează inima. Atunci totul se învață cu plăcere, se reține ușor și se răspunde cu curaj.

Acestea sunt necesare unui elev bun, care astfel va fi respectuos cu învățătorii lui, atent cu învățătura și prietenos cu colegii. Pentru că așa ne învață pe noi Hristos.

Un tânăr credincios care s-a hotărât pentru Domnul și dorește cu adevărat să urmeze pe Hristos trebuie neapărat să-și dea toate silințele să ajungă un astfel de elev, la orice școală ar fi și în orice condiții ar trebui să-și facă școala sa.

Cine nu este așa, trebuie să se facă așa. Căci altfel, în loc să fie o cinste și o bucurie pentru Domnul și pentru frați, el va fi o rușine.

Rugăciune

Preabunule Doamne Iisuse, Tu Bunule Învățător Ceresc, Te rugăm ia-ne pe noi pe toți în Școala cea dulce a Duhului Sfânt și învață-ne din Cuvântul Tău ascultarea, din Rugăciunea Ta curăția și din adunarea Ta dragostea.

Ca să fim în toate lucrurile niște buni școlari și elevi ai Tăi, silitori la orice învățătură bună și vrednici de orice lucru bun.

Dă-ne o minte sănătoasă, o inimă curată și o purtare bună totdeauna ca să facem cinste și bucurie și Numelui Tău și Lucrării Tale și învățătorilor noștri totdeauna.

Amin.