Tinerii din Lucrarea Domnului

(...) Iubiți frați și surori, ce binecuvântare ne-a dat Domnul în seara aceasta!

Domnul Iisus, Mântuitorul nostru, ne-a chemat, cum spune Cuvântul la Matei 11, 28: „Veniți la Mine toți cei trudiți și împovărați și Eu vă voi da odihnă. Luați jugul Meu asupra voastră și învățați de la Mine, căci Eu sunt blând și smerit cu inima; și veți găsi odihnă pentru sufletele voastre. Căci jugul Meu este bun și sarcina Mea ușoară”.

Iubiți frați, cine ne-a chemat pe noi? Am citit din Cuvântul lui Dumnezeu că Domnul Iisus a spus: „Veniți la Mine toți cei trudiți și împovărați și veți găsi odihnă pentru sufletele voastre”.

Iubiți frați, suntem trudiți și împovărați de toate. Noi am purtat un jug... [al lumii]. Bătrânii și oamenii în vârstă am purtat un jug rău până acuma. Nu vorbim de tineretul care s-a născut în Lucrare, de cei care au părinți credincioși, care au bunici credincioși, ci vorbim de noi, care n-am cunoscut calea aceasta, calea Domnului. Noi am purtat un jug care a fost foarte greu; și am fi avut o răsplată foarte rea dacă mergeam mai departe așa, pentru că era jugul lui satan, era jugul lumii, jugul păcatului.

Domnul Iisus a spus aici unde am citit: „Luați jugul Meu, că este bun, și sarcina Mea, ușoară”. Cât de ușoară, cât de bun este jugul acesta, jugul Domnului! Ce fericire am căpătat dacă am venit la Domnul când ne-a chemat! Cât timp a trebuit ca Domnul să ne cheme, să ne strige! Ne dăm seama; știm. Poate n-am ascultat deodată Cuvântul Lui. Poate de multe ori ne-a vorbit Domnul să venim la El. Poate ne-a mai trimis și câte-o suferință sau ne-a mai dat și cu nuiaua Domnul, ca să venim la El. Dar nu ne-a lăsat până când am venit.

De-aceea am primit o mare binecuvântare - așa cum spune Cuvântul lui Dumnezeu - venind la chemarea Domnului. Am venit, fraților, pentru că dragostea Lui ne-a strâns; pentru că dragostea Domnului ne strânge; pentru că El ne mântuiește sufletele noastre, așa cum am citit aici.

Cine ne-a chemat? Nu oamenii. Că dacă ne-ar fi chemat oamenii, ei nu pot face lucrarea aceasta. Iată, vedeți, știm că fiecare dintre frățiile voastre, când ne-a chemat Domnul și când am auzit de nunta aceasta, ne-am pus în gând să venim. Dar atâtea piedici s-au pus și frățiilor voastre, și nouă, ca să nu putem veni. Prin câte piedici ați trecut... Ba să nu te duci... ba că nu te las... ba că unele lucruri... de care satana s-a folosit să nu ajungem. Dar Îi mulțumim lui Dumnezeu că El a rupt toate piedicile și am ajuns aici.

Nu știu dacă frăția voastră ați avut piedici de-acestea, dar cred că ați avut. Pentru că toate acele piedici vin ca să nu vii să auzi Cuvântul lui Dumnezeu. Să nu te bucuri de o lucrare ca aceasta e de la cel rău; dar chemarea este de la Domnul. Și Domnul a biruit, căci este Iisus Biruitorul. Și nouă, dacă am ascultat glasul Domnului, ne-a dezlegat drumul, ne-a deschis calea. Sunt soții aici pe care nu le lasă soții la adunare; sunt aici soți pe care nu-i lasă soțiile să vină la adunare; și iată că sunt și copii pe care nu-i lasă părinții la adunare. Poate sunt părinți cărora copiii le zic să nu se ducă la adunare.

Fraților, am fost chemați! Noi fiecare avem un suflet de mântuit. Pe cel de-alăturea de noi, oricine ar fi, nu-l privește de sufletul meu, de sufletul frăției tale. Frăția ta ai să răspunzi - și eu - înaintea Domnului, nu cel de-alăturea de mine. De-aceea, dacă am fost chemați la Domnul, să-I urmăm Domnului chiar dacă va fi să trecem prin diferite încercări.

„Învățați de la Mine s-a citit aici. Așa spune Domnul: „Învățați de la Mine, căci Eu sunt blând și smerit cu inima, și veți găsi odihnă pentru sufletele voastre”. Să-nvățăm de la El, de la Domnul Iisus. A suferit El? A suferit. Nimeni n-a suferit ca Domnul Iisus. El n-a avut păcat, El a suferit pentru păcatele noastre. Iar noi, dacă suferim, suferim pentru că suntem păcătoși și trebuie să suferim. Sluga nu-i mai mare ca stăpânul; așa că, dacă El a suferit, trebuie să suferim și noi. Și suferințele acestea nu sunt vrednice să fie puse alături de slava viitoare, fraților.

Mă bucur și... se vede că aceasta este Lucrarea lui Dumnezeu pentru că este atâta tineret aici, pe care oamenii vor să-i tragă înapoi și nu pot. Copiii aceștia, tineretul acesta care este aici nu-i obligat să vină aici. Ba din contra, așa cum s-a vorbit, chiar dacă ar vrea cineva să-i împiedice, ei tot vin, că aceasta nu-i o lucrare omenească. Ci în inima fiecăruia din noi este darul lui Dumnezeu, este Cuvântul lui Dumnezeu, este chemarea lui Dumnezeu. Și de aceea tinerii vin aici. Și dacă am venit, să rămânem statornici până la sfârșit.

Mă gândesc că sunt unii tineri - și fete, și băieți - care au venit aici chemați de alți tineri: „Veniți să vedeți și voi cum se face o nuntă în Oaste, unde suntem noi. Și cred că sunt aici dintre aceia care au venit să vadă cum este Lucrarea. Dar dacă au venit aici să se hotărască pentru Domnul, să nu mai ia parte și la celelalte nunți, la celelalte petreceri. Să nu fie slugi la doi stăpâni. Să-I slujim numai Domnului, pentru că iată ce fericire și ce bucurie este să-I slujim Domnului în felul acesta! Dar se cere jertfă pentru aceasta și osteneală, nu să te odihnești.

Ne-aducem aminte că atunci când eram în lume, nopți întregi petreceam. Și nu stăteam în loc! Ziceam că ne distrăm, dar aceea nu era o distracție. Aceea era un rău care aducea numai ceartă și nelegiuire în casă; căci după ce soțul cu soția se luau la ceartă, se sfârșea cu bătaie. Așa erau lucrurile atunci. Acela era duhul lui satana.

Acum e liniște și pace. Și dacă are cineva de suferit pentru Cuvântul lui Dumnezeu, lasă să suferim. Dacă cineva nu te lasă, dacă cineva e împotrivă, să răbdăm... Cu ajutorul Domnului putem răbda, pentru că El ne dă putere.

Pentru că este mult tineret aici, o să citim ceva de la Epistola Întâi a Sfântului Apostol Petru: „Tot așa și voi, tinerilor, fiți supuși celor bătrâni. Și toți în legăturile voastre să fiți împodobiți cu smerenia. Pentru că Dumnezeu stă împotriva celor mândri, dar celor smeriți le dă har. Smeriți-vă dar sub mâna tare a lui Dumnezeu, pentru ca, la vremea Lui, El să vă înalțe. Și aruncați asupra Lui toate îngrijorările voastre, căci El însuși îngrijește de voi. Fiți treji și vegheați! Pentru că potrivnicul vostru, diavolul, dă târcoale ca un leu care răcnește și caută pe cine să înghită. Împotriviți-vă lui tari în credință și el va fugi de la voi”.

Și voi, tinerilor, fiți împodobiți cu smerenia și fiți supuși celor bătrâni. Nu pentru că sunt bătrân spun aceasta, ci pentru că Cuvântul lui Dumnezeu a spus așa. Pentru că Lucrarea aceasta a Oastei Domnului s-a început de mult. În Lucrarea aceasta au fost bătrâni. Și spune Cuvântul lui Dumnezeu: „Ascultați de mai-marii voștri și fiți-le supuși”. Bătrânii vor trece dincolo. Dar aici în Lucrarea aceasta, în adunarea aceasta sunt atâția tineri care vor lua Biblia în mână și vor vesti Cuvântul lui Dumnezeu. Ei sunt cadrele noi care vor merge la această vestire, dacă va mai fi timp, dacă nu va veni Domnul în curând.

Dar când va veni Domnul, să ne găsească așa: ascultând Cuvântul lui Dumnezeu, împlinind Cuvântul lui Dumnezeu, făcând voia lui Dumnezeu.

„Fiți împodobiți cu smerenia.” Nu smerenia care se arată pe dinafară... Că poți să vezi un om smerit... dar dacă îl agiți oleacă, vezi că nu-i om smerit. Ci smeriți înăuntru, în inimă. Dacă ne smerim, atunci Dumnezeu ne va înălța.

Totdeauna trebuie să avem grijă - și tinerii să aveți grijă, frățiile voastre, tineretul - să vă uitați cum au sfârșit înainte tinerii din Biblie. Cercetând Biblia, Cuvântul lui Dumnezeu, veți vedea că tinerii au fost viteji, s-au ferit de păcat și au trăit în neprihănire, în sfințenie, în ascultare de Cuvântul lui Dumnezeu, neluând parte la lucrările neroditoare ale întunericului: la păcat.

Ci ei au fost hotărâți și statornici. De ce să umbli pe două căi? Spunea odată un vestitor al Evangheliei: „Ori vii la Domnul, să trăiești o viață curată și sfântă, ca să ai parte de împărăția lui Dumnezeu, ori îți trăiești viața aici și știi că te duci în iad”. Că dacă vii și aici și te duci și la lume, să faci și păcatul, atunci tot în iad te duci. De aceea, să ținem o cale hotărâtă și statornică în Cuvântul Domnului, pentru ca și răsplata noastră să fie [viața veșnică].

Rugăciune

Tatăl nostru și Dumnezeul nostru cel veșnic, înaintea Ta ne ridicăm și ne plecăm, Doamne, cu mulțumire, în clipa aceasta. Îți mulțumim, Doamne, pentru că ne-ai ajutat până în clipa aceasta și ne-ai binecuvântat.

Mulțumim pentru prezența Ta în mijlocul nostru; pentru sfaturile și învățăturile pe care ni le-ai dat, că ne-ai umplut inima de bucurie și de pace.

Mulți dintre noi am venit aici îndurerați de anumite [necazuri] din împrejurările din viață, dar aici ne-am răcorit și ne-am liniștit inimile și sufletele noastre, pentru că Tu ai fost și ești în mijlocul nostru. Îți mulțumim pentru atâta har și binecuvântare câtă ai revărsat, începând de-aseară și până acum, în mijlocul adunării acesteia. La nunta aceasta se vede, Doamne, deslușit puterea Ta și Duhul Tău cel Sfânt, care a lucrat prin frații care s-au ridicat și au vorbit și prin noi care am ascultat cu plăcere Cuvântul Tău cel sfânt. Ne-ai dat, Doamne, atâtea bucurii... Îți mulțumim.

Te rugăm să binecuvântezi tinerii care au prilejuit nunta acesta la care am venit, pe fratele [mire] și [pe sora mireasă], nepoata mea. Să-i binecuvântezi cu pacea Ta, să-i binecuvântezi cu dragoste, Doamne, și să-i păzești la adăpostul Tău cel sfânt.

Te rugăm să-i binecuvântezi, Doamne, pe nunii care i-au cununat, martorii cununiei lor.

Să binecuvântezi părinții care i-au crescut și s-au ostenit cu ei, căci credința nu se moștenește, Doamne, ci se primește. Tu ai dat această credință acestor copii. Să-i binecuvântezi.

Și pentru tineretul care urmează și crește aici în Lucrarea Ta, copiii noștri, copiii fraților, Te rugăm să-i ajuți și pe ei, Doamne. Să-i călăuzești cu Duhul Sfânt și pe ei, ca să aibă și ei parte de [nunți] ca aceasta, nu să facă durere părinților lor, să nu verse părinții lacrimi din cauza lor. Ajută-i Doamne, lucrează Tu prin Duhul Sfânt, că cea mai mare bucurie a părinților este să aibă copii credincioși.

Te rugăm, Doamne, să binecuvântezi mai departe Lucrarea Ta, să ne păzești la adăpostul Tău cel scump pe toți.

Să binecuvântezi pe cei care au greutăți în familie, care au necazuri și care nu sunt înțeleși de cei din jurul lor. Fă-i răbdători, ascultă rugăciunea lor și păstrează-i credincioși, ca să nu se despartă de Tine în vreun fel sau altul. Pentru că fiecare avem un suflet pentru care vom răspunde înaintea Ta.

Ajută-i, Doamne, Te rugăm, pe toți aceia care ridică mâini curate către Tine și Te roagă să-i păstrezi în Lucrare, aici la picioarele Tale.

Ajută-ne, Doamne, pe toți să păstrăm credința până la sfârșit: și pe noi, bătrânii, și tineretul Tău, floarea Lucrării Tale. Să-i binecuvântezi, Doamne.

Te rugăm să-i binecuvântezi pe frații noștri care n-au putut veni aici din pricini binecuvântate.

Să-i binecuvântezi pe cei bolnavi, care stau pe patul lor de suferință.

Să-l binecuvântezi pe fratele Traian, omul pe care Tu l-ai pus în slujba aceasta, în Lucrarea aceasta, și care este în suferință. Ajută-l, Doamne, dă-i sănătate, că este nevoie de el aici. Ascultă rugăciunea lui când se roagă înaintea Ta pentru noi, că de atâtea ori s-a rugat. Binecuvântează-l.

Te rugăm pentru cei care se roagă, pentru toți cei care cugetă la legea Ta și orânduirile Tale, pentru cei bolnavi care stau pe patul de suferință. Te rugăm să le dai sănătate, mângâiere și pacea Ta, Doamne. Și mântuiește sufletele lor după planul Tău cel mare și binecuvântat pe care îl ai cu orice copil pe care-l primești, care vine la Tine.

Binecuvântează, Te rugăm, Mântuitorul nostru scump și drag, și hrana aceasta pe care frații, din dragoste, ne-o împart și ne-o dau, care vine din mâna Ta cea binecuvântată; această hrană pentru trupul acesta. Îți mulțumim și pentru ea și Te rugăm s-o sfințești, Doamne, și s-o binecuvântezi. (...)