Toate profețiile din Biblie s-au împlinit - și se împlinesc - din cuvânt în cuvânt
Pr. Iosif Trifa - Biblia - Cartea Vieții
Un cititor din Basarabia m-a rugat să-i scriu cum am ajuns eu la credința ce o am. Ar voi să aibă și el o credință tare și mă roagă să-i răspund cum am ajuns eu la această credință. Răspunsul meu e simplu: credința mea se reazemă întâi pe aflarea Scumpului meu Mântuitor și a Jertfei Sale Sfinte ce a făcut-o pentru mine.
A doua, credința mea se reazemă pe minunea cea mare ce o văd în Sfânta Scriptură, în Cartea lui Dumnezeu: toate profețiile din Biblie s-au împlinit și se împlinesc din cuvânt în cuvânt. Sfânta Scriptură ni se arată ca o Carte a lui Dumnezeu tocmai în minunea aceasta: înainte cu sute și mii de ani a profețit lucruri și întâmplări care s-au împlinit și se împlinesc întocmai cum au fost prezise. O, cum a orbit diavolul mintea celor necredincioși, să nu vadă nici măcar acest adevăr ce strălucește ca soarele!
Cu veacuri înainte, Sf. Scriptură a profețit viața Mântuitorului până în cele mai mici amănunte. Dar să trecem peste aceste profeții care-i privesc pe cei necredincioși. Să le arătăm necredincioșilor alte câteva profeții ale Bibliei, pe care le întărește istoria lumească și se pot vedea cu ochii.
Mântuitorul a profețit pustiirea Ierusalimului și dărâmarea Templului lui Solomon (Mc 13, 1-4). Această profeție s-a împlinit întocmai la anul 70 după Hristos, când romanii au făcut Ierusalimul una cu pământul. Și nu numai atât. Vechiul Sion stă și azi ruinat, sub profeția și blestemul Scripturii. Un împărat păgân a voit să-l rezidească și flăcări ieșite din pământ au înghițit pe muncitori, în semnul că profețiile Scripturilor trebuie să se împlinească.
O altă profeție împlinită este cea de la proorocul Ezechiel, despre pustiirea Tirului celui mândru. „De aceea, așa grăiește Domnul: «Iată, am necaz pe tine, Tirule, și voi aduce asupra ta neamuri care îți vor surpa zidurile, îți vor arunca în apă pietrele și lemnele. Te voi face o stâncă goală, vei fi ca un loc unde se prind peștii și nu vei mai fi zidit deloc... te vor acoperi apele cele mari... te voi nimici cu desăvârșire și nu vei mai fi», zice Domnul” (Ezec 26).
Profeția s-a împlinit din cuvânt în cuvânt. Tirul a fost cucerit, prădat și pustiit de Nebucodonosor, împăratul Babilonului. S-a împlinit și profeția că „va fi acoperit de apele cele mari”. Tirul era clădit pe o peninsulă ce intra în mare ca un cui. O răscolire și o umflare a valurilor mării au cuprins o jumătate din locul unde fusese vechiul Tir. Din valurile mării se văd și azi urme de ziduri și de pietre rămase din mărirea Tirului de odinioară.
În chipul de mai jos se vede această profeție: ce a mai rămas din Tirul de odinioară.
O altă profeție împlinită este cea de la Iosua 6, 26: „Blestemat să fie înaintea Domnului omul care se va scula să zidească din nou cetatea aceasta a Ierihonului”. Vechiul Ierihon stă până în ziua de azi ca o ruină mare, îngropată pe jumătate în pământ.
O altă profeție împlinită e cea de la Isaia, cu pustiirea Babilonului: „Așa zice Domnul: «Iată, ridic împotriva Babilonului un vânt nimicitor... nu va mai fi locuit niciodată, ci veșnic va rămâne nelocuit, ca și Sodoma și Gomora; așa nu va mai fi locuit nici el și nimeni nu se va mai așeza acolo” (Ier 50, 39-40). „El nu va mai fi locuit, arabul nu-și va mai întinde cortul acolo, ci fiarele pustiei îi vor umple casele, șacalii vor urla în casele împărătești” (Is 13, 20-22).
Fioroasa profeție s-a împlinit din cuvânt în cuvânt. Pe locul unde a fost Babilonul cel vestit e azi o ruină pustie, nelocuită și plină de fior. Călătorii englezi spun că locul unde a fost Babilonul e un loc atât de urât și pustiu, încât nimeni nu trece pe acolo.
Chiar și beduinii arabi, călătorii pustiurilor, se feresc de el. Hiene, șacali, lupi, bufnițe își au culcușul în ruinele pietrelor.
Urletele hienelor și șacalilor răsună neîncetat.
Profeția Scripturilor s-a împlinit din cuvânt în cuvânt.
Dar afară de aceste profeții ce aparțin istoriei, Biblia e plină și cu profeții ce se împlinesc sub ochii noștri. În cartea Trăim vremuri biblice am arătat pe larg cum se împlinesc profețiile biblice sub ochii noștri. Oamenii și vremile de azi sunt profețite atât de viu, încât cel ce le-a scris se pare că a trăit în zilele noastre.
Oare nu este și acest lucru o mărturie despre dumnezeirea Bibliei și despre Atotputernicul Dumnezeu?
«Oastea Domnului» nr. 11 / 9 martie 1930, p. 9-10