Toate profețiile se împlinesc - una singură întârzie

Să înaintăm mai departe și cu „lecțiile” din școala cea mare a Bibliei.

În numărul 10 am vorbit despre profețiile din Biblie, arătând cum ele s-au împlinit și se împlinesc din cuvânt în cuvânt. Sunt în Biblie unele profeții care se împlinesc sub ochii noștri.

În cartea noastră Trăim vremuri biblice am arătat pe larg, și puteți citi pe larg, cum se împlinesc Scripturile sub ochii noștri și în zilele noastre. Vremurile noastre sunt vremuri biblice; sunt vremuri în care se împlinesc Scripturile sub ochii noștri. Încep a se împlini și profețiile cu ivirea lui Antihrist în lume. Vom arăta de altă dată cum noi, într-o carte scrisă încă în anul 1918, arătam multe lucruri din Biblie care aievea se și împlinesc.

O singură profeție biblică întârzie însă să se arate în lume: profeția despre întoarcerea poporului evreu din cumplita orbie sufletească în care petrece. Mântuitorul a profețit pedeapsa cu dărâmarea Ierusalimului și împrăștierea poporului evreu. Profeția s-a împlinit întocmai. Sionul e o ruină, iar poporul evreu, un popor fără țară.

Dar, pe de altă parte, Cuvântul lui Dumnezeu din Biblie spune lămurit că va veni iar o vreme de împăcare a lui Dumnezeu cu poporul Său. Acest lucru îl spune și Apostolul Pavel la Romani capitolul 11: „Fraților, nu vreau să nu știți taina aceasta: o parte din Israel (adică cei care n-au primit Evanghelia) a căzut într-o împietrire care va ține până va intra numărul deplin al neamurilor. Și atunci tot Israelul va fi mântuit, după cum este scris: «Iată, vin zilele - zice Domnul - când voi face cu casa lui Israel și cu casa lui Iuda un legământ nou... toți Mă vor cunoaște, de la mic până la mare, căci le voi ierta nelegiuirea și nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatul lor»” (Rom 11, 25-27; Ier 31, 31-34).

Întrebarea e acum: când vor veni întoarcerea și mântuirea lui Israel? Apostolul Pavel spune că la „împlinirea numărului deplin al neamurilor”, adică după ce vor primi Evanghelia toate neamurile păgâne. Același lucru l-a spus și Mântuitorul: „Ierusalimul va fi călcat în picioare de neamuri, până se vor împlini vremurile neamurilor” (Lc 21, 24).

Întoarcerea lui Israel - după profețiile Bibliei - va avea loc către sfârșitul veacurilor. Când poporul evreu Îl va primi pe Mântuitorul, va fi un semn că se apropie sfârșitul veacurilor.

Însă împlinirea acestei profeții nu se arată. Poporul evreu este azi mai orb ca oricând față de adevărul Evangheliei. „Sionismul” lucrează prin fel de fel de tainice legături contra creștinismului.

Faptul acesta ar fi doar singura mărturie că sfârșitul veacurilor încă nu s-a apropiat. Toate celelalte mersuri din lume arată semnele sfârșitului veacurilor, numai aceasta singură nu.

Cum a voit Sionismul să forțeze profeția

Aici vom aminti că evreii au încercat plinirea profeției despre restaurarea Sionului, printr-o speculație politică, cu „refacerea statului Palestina”, pe care o puseseră la cale mai acum câțiva ani, prin guvernatorul englez al Palestinei, lordul evreu Herbert Samuel. Evreii ziceau: „Ajutați-ne refacerea statului nostru național din Palestina și prin asta veți ajuta împlinirea profețiilor biblice și ușurarea vremilor.

Și cum a răspuns Dumnezeu

Dar la „speculația” asta, Dumnezeu a răspuns cu răscoala arabilor. Arabii poartă contra evreilor o ură de moarte tocmai pentru planurile lor cu refacerea Sionului. De o refacere a statului evreu în Palestina, nici vorbă nu poate fi. Dumnezeu vrea să arate că împlinirea profețiilor biblice nu se poate forța cu speculații politice.

Însă evreii nu vor să vadă aceste lucruri. Se țin și azi în cumplita lor orbie sufletească. Sionismul luptă azi în taină - prin comunism - francmasonism, capitalism, presă, sectarism (adventiștii și mileniștii stau fățiș în slujba Sionismului) - mai înverșunat ca oricând contra creștinătății. Își închipuie că prin asta poate restaura mărirea Sionului. Dar toate încercările lor sunt și vor fi zadarnice. Sionul se va rezidi numai când poporul evreu - scăpând de orbia sufletească cea de veacuri - va cădea plângând cu amar la picioarele crucii Celui pe care L-au răstignit și a treia zi a înviat.

«Oastea Domnului» nr. 17 / 20 apr. 1930, p. 13