Trăim vremuri biblice
Pr. Iosif Trifa - Citiri și tâlcuiri din Biblie
Chipul de mai sus arată una din vedeniile Evanghelistului Ioan istorisite în Apocalipsa, la cap. 6. Când citești în Biblie această vedenie, parcă vezi în ea istoria vremurilor noastre. Iată mai jos această vedenie:
„Și am văzut - scrie Evanghelistul Ioan - când a deschis Mielul (Iisus) una din cele șapte peceți… și mi-a zis: «Vino și vezi». Și am văzut și iată un cal alb; și cel ce ședea pe el avea arc; și s-a dat lui cunună și a ieșit biruind și ca să biruiască.”
Vedenia aceasta înseamnă biruința Evangheliei lui Iisus Hristos pe pământ, adică binele, pacea și iubirea între oameni.
„Și când a deschis a doua pecete, am văzut și iată alt cal, roșu; și celui ce ședea pe el s-a dat lui să ia pacea de pe pământ și ca unul pe altul să se junghie; și s-a dat lui sabie mare”…
Oare acest cal roșu ca focul n-a fost marele război care a luat pacea de pe pământ? Oare acest cal nu sunt vremurile noastre pline de praf de pușcă și de pregătiri de războaie noi? Oare nu este acest cal roșu diavolul care a luat pacea și dragostea din sufletul și din traiul oamenilor și a făcut și face cumplită moarte sufletească?
„Și când a deschis pecetea a treia, am văzut, și iată un cal negru; și cel ce ședea pe el avea cumpăna în mâna sa. Și am auzit glas în mijlocul celor patru viețuitoare, zicând: «O măsură de grâu pentru un dinar și trei măsuri de orz pentru un dinar”…
Oare acest cal nu este scumpetea ce ne-a venit după război, pe care o simțim și noi din belșug și care ne strigă și nouă prețuri grozave și mai mari ca acelea din Biblie, când era măsura de grâu cu un dinar?
„Și când a deschis pecetea a patra, am văzut, și iată un cal galben; și celui ce ședea pe el îi era numele Moartea și iadul urma cu ea. Și s-a dat lor putere ca să omoare a patra parte a pământului, cu sabie, cu foamete și cu moarte”…
Oare acest cal nu sunt plăgile, necazurile ce le trăim azi: secete, furtuni, muscă columbacă, beteșuguri în oameni și vite etc.? În toate părțile parcă tropotește azi acest cal și încă nu știm ce necazuri și pedepse ne mai poate aduce…
Da, da, iubiților cititori, trăim vremuri biblice. Trăim vremuri grele, pe care ni le arată anumit Biblia și ne cheamă să ne întoarcem către Dumnezeu. De ani de zile, Dumnezeu parcă vorbește cu noi prin semne și minuni, prin tot felul de pedepse și plăgi, așa cum le vorbea odinioară egiptenilor prin Moise și Aron. Noi însă trăim în chipul și asemănarea lui Faraon. Vedem arătarea și pedeapsa cerului, ne înspăimântăm de ea, dar nu ne îndreptăm.
Cu adevărat trăim vremuri biblice. Vremurile noastre sunt o Biblie deschisă în care și cel orb de carte poate vedea și citi chemarea Domnului, să ne întoarcem la El. Vai celor ce nici acum nu aud și nu înțeleg această chemare. Cu adevărat aceștia sunt cei despre care a zis Psalmistul: „Ochi au și nu văd, urechi au și nu aud”. Cu adevărat, aceștia sunt pierduți.