Foto Traian Dorz

Trimis înaintea lui Hristos

Traian Dorz - Hristos - Înnoitorul nostru

Voi înșivă îmi sunteți martori că am zis: Nu sunt eu Hristosul, ci sunt trimis înaintea Lui.
Sfântul Ioan Botezătorul a rămas mereu la mărturisirea sa, pe care a ținut să și-o ducă cu credincioșie, până la capătul vieții.
A și dus-o!
Căci numai acela care rămâne statornic, își duce mărturisirea sa până la sfârșit! Toți cei nestatornici, pierd mărturisirea și n-o mai găsesc niciodată.
De aceea nu mai au crezare la nimeni apoi.
Ioan n-a spus la început un lucru, iar mai târziu altul.
N-a spus odată într-un fel, iar altădată în alt fel.
Căci mărturisirea cea adevărată e ca și credința: numai una.
Voi sunteți martori - a spus el - că am zis: nu eu, ci El.
Voi sunteți martori că așa am spus de la început.
Și așa spun și acum și voi spune până la moarte!
Toți cei care te-au auzit vor fi martori împotriva ta dacă nu rămâi statornic în credința ta, în adunarea ta, în mărturisirea ta.
Dacă vei căuta foloasele tale și nu ale lui Hristos (Filip. 2, 21),
dacă vei căuta în vreun fel ca să te înalți pe tine, iar nu pe Isus,
dacă vei lega sufletele de tine și nu de Domnul,
dacă tu vei fi mereu în fața lui Hristos, iar El va fi mereu în urma ta.
Și dacă tu schimbi Cuvântul după împrejurări, după oameni și după interese, mărturisind azi într-un fel, mâine într-altul; odată așa, altă dată altcum; acum într-o credință și mâine într-alta!...
Dacă ești un mărturisitor credincios, tu ești trimis să mergi înaintea lui Hristos oriunde. După tine trebuie să meargă, oriunde neapărat, Hristos!
Dacă mergi într-o casă, acolo după tine trebuie să intre Hristos!
Dacă intri într-o adunare, neapărat trebuie să te urmeze Hristos!
- Hristos, nu atâtea alte artificii sau forme, mai vechi sau mai noi.
Dacă intri într-o familie, într-un sat, într-o societate, într-un spital, sau chiar într-o închisoare, - la fel!
Dacă intri într-o inimă, ai grijă ca după tine să intre acolo și Hristos... Nu patimi necurate. Nu gânduri urâte. Nu porniri rele.
Nu îndoieli. Nu lepădări. Nu cădere! - Ci Hristosul lui Dumnezeu, cu mântuirea Lui.
Tu să înlesnești întotdeauna intrarea lui Hristos oriunde.
Să mergi totdeauna așa cum ai fost trimis: înaintea Lui.
Dragul meu, oare tu mergi înaintea lui Hristos? Umbli tu în lumina Feței Lui? Ești tu văzut totdeauna în El, sau nu?
Cum umbli tu? Ce faci tu? Cum te porți tu, mergând înaintea lui Hristos?
Când părintele vrea să-și vadă bine și să-și supravegheze copilul, îl trimite să meargă înaintea lui. Astfel ochii părintelui sunt totdeauna după copil și el, oriunde ar fi, este în vederea lui.
Tot ce face copilul e văzut. E văzut când stă și când merge.
Când umblă urât sau frumos. Când face ce este bine și când face răul. Când ascultă ce i s-a spus și când nu.
Copilului nu-i place totdeauna acest lucru.
Nu-i place copilului care ar umbla de capul lui, care ar face ceva ce nu-i frumos, ceea ce nu-i cuviincios, ceea ce nu-i bine.
Căci mergând înaintea părintelui, el nu poate să facă ceea ce ar vrea firea lui rea.
- Dar de câte primejdii scapă un astfel de copil!
Ce mulțumit este părintele de un copil liniștit și ascultător
care merge bucuros și liniștit înaintea sa pe calea cea plăcută și frumoasă!
De câte daruri se învrednicește un astfel de copil!
Tu, dragul meu, cum umbli în lumină? Și cum trăiești în ea?
Privește Fața Domnului cu bucurie la tine și la felul umbletelor tale,
- ori cei care privesc la tine hulesc Numele Domnului, Evanghelia și Biserica Lui, din cauza ta?
Poate Hristos să meargă pe urmele tale, sau nu?
Intră Domnul după tine unde te duci tu? Sau ba?
Cine intră după tine și cu tine, unde mergi tu: mândria, dezbinarea, certurile, tulburările, pofta rea, interesul, gelozia, adică diavolul?
Sau intră blândețea, smerenia, iubirea, unitatea frățească, răbdarea, bucuria și înțelepciunea - adică Hristos?
Căci acela va închide ușa în urma ta și pe veșnicie, care o închide acum (Apoc. 14, 13).
O, Isuse, Domnul și Răsplata noastră (Facere 15, 1),
noi dorim tot așa de mult să poți Tu veni pe urmele noastre, cât dorim să mergem noi pe urmele Tale, oriunde.
De aceea ne rugăm Ție mereu, fii Căpetenia și Desăvârșirea noastră.
Cel care merge înainte îndrumându-ne și Cel care vine în urmă îndreptând totul după noi,
ca să fim astfel cu Tine și în Tine totdeauna.
Amin.
+
Este un lucru mare și frumos să vorbești despre Dumnezeu, dar este și mai mare și mai frumos să te predai Lui și să trăiești pentru El.
Sf. Grigore din Nazians
+
Dac-ai vrea să-ndrepți de astăzi viața ta pe-un drum frumos
peste câțiva ani avea-vei un trecut străluminos
plin de amintiri curate, plin de bucurii cerești
peste care cu plăcere fericit ai să privești.
Articol 66 din 86
Folosește săgețile ← → pentru navigare