Tu ai făcut spre sete

Tu ai făcut spre sete apa

și-n dar ai dat-o tuturor

dar dacă eu nu beau dintr-însa

atunci nu-i pagubă că mor.

Tu ai făcut spre hrană pâinea

și-o dai prin muncă orișicui

dar dacă eu n-o am din lene

nu-i pagubă că mor flămând.

Tu ai făcut spre bucurie

să am frați dragi, la ei să vin

dar dacă-i las și merg la alții

nu-i pagubă că mor străin.

Tu ai făcut spre mântuire

atâta har să am crezând

dar dacă eu nu cred iubirii

nu-i pagubă că mor plângând.

Tu ai făcut spre-un veșnic bine

tot cerul Tău și mi l-ai vrut

dar dacă eu Îți lepăd harul

nu-i pagubă că mor pierdut.

Ușor găsești cusur la alții, căci pot fi pete chiar și-n soare

dar numai cel cinstit găsește mustrarea binefăcătoare.

Cea mai bună căsnicie e atunci când se cunună

și trăiesc într-o unire: Cuvânt Bun - și Faptă Bună.

Cel ce-ți este numai prieten, daruri mici îți dăruiește

daruri mari îți face numai sufletul ce te iubește.