Viaţa nu-i sfârşită!
Traian Dorz - Hristos - Învierea noastră
Viaţa nu-i sfârşită, - poţi încă-ntâmpina
zdrobiri şi răni la care nici n-ai gândit cândva
nu te mândri om şubred, oricât ai fi de sus
c-atât ţi-e răsăritul de-aproape de apus.
Nici calea nu-i sfârşită, primejdii încă pot
destule să te-aştepte, de ce le uiţi de tot?
Fii treaz în orice clipă, fereşte-ţi paşii tăi
de calea şi sfârşitul şi plata celor răi.
Nici ziua nu-i sfârşită! - poţi încă să priveşti
cu grijă, orice umbră pe care-o întâlneşti
viaţa ta-i mai slabă ca firul subţirel
fă binele, căci singur, eşti numai lângă el.
Nici lupta nu-i sfârşită, - minciună nu zâmbi
Hristos mai are vreme destulă-a te zdrobi
oricât te nalţi de mândră ca fumu-s anii tăi
Hristos zdrobi-ţi-va capul sub talpa alor Săi...
Nici vremea nu-i sfârşită mai este încă har
cât ochii pot să-ţi plângă un singur strop amar, -
ascultă şi întoarce sărmane om pierdut
cât viaţa nu-i trecută, prilejul nu-i pierdut!
+
Oastea Domnului nu este o înşirare de legi şi argumente ci noi punem tot apăsul pe naşterea din nou şi pe adâncirea vieţii duhovniceşti a Evangheliei, în Jertfa Crucii Mântuitorului.
În întărirea şi creşterea neîncetată în darul lui Dumnezeu, în credinţa şi Biserica noastră.
Avem şi noi reguli şi regulamente, acele izvorâte din Evanghelie, dar ne vom sili ca ele să fie însoţite de Duhul care dă putere de rodire şi viaţă sfântă.
Păr. Iosif Trifa.