Viața nu-i sfârșită!

Viața nu-i sfârșită, - poți încă-ntâmpina

zdrobiri și răni la care nici n-ai gândit cândva

nu te mândri om șubred, oricât ai fi de sus

c-atât ți-e răsăritul de-aproape de apus.

Nici calea nu-i sfârșită, primejdii încă pot

destule să te-aștepte, de ce le uiți de tot?

Fii treaz în orice clipă, ferește-ți pașii tăi

de calea și sfârșitul și plata celor răi.

Nici ziua nu-i sfârșită! - poți încă să privești

cu grijă, orice umbră pe care-o întâlnești

viața ta-i mai slabă ca firul subțirel

fă binele, căci singur, ești numai lângă el.

Nici lupta nu-i sfârșită, - minciună nu zâmbi

Hristos mai are vreme destulă-a te zdrobi

oricât te nalți de mândră ca fumu-s anii tăi

Hristos zdrobi-ți-va capul sub talpa alor Săi...

Nici vremea nu-i sfârșită mai este încă har

cât ochii pot să-ți plângă un singur strop amar, -

ascultă și întoarce sărmane om pierdut

cât viața nu-i trecută, prilejul nu-i pierdut!

Oastea Domnului nu este o înșirare de legi și argumente ci noi punem tot apăsul pe nașterea din nou și pe adâncirea vieții duhovnicești a Evangheliei, în Jertfa Crucii Mântuitorului.

În întărirea și creșterea neîncetată în darul lui Dumnezeu, în credința și Biserica noastră.

Avem și noi reguli și regulamente, acele izvorâte din Evanghelie, dar ne vom sili ca ele să fie însoțite de Duhul care dă putere de rodire și viață sfântă.

Păr. Iosif Trifa.