Vițelul de aur de sub Muntele Sinai
Pr. Iosif Trifa - Spre Canaan
Sub Muntele Sinai, am vorbit pe larg despre lege și har și despre litera legii. Spuneam acolo că omul nu se poate mântui numai prin lege. Legea arată numai păcatul dar harul ne dă putere să scăpăm de păcat. Legământul cu cele 10 porunci nu era încă stropit cu Sângele Crucii, cu puterea harului. De aceea el a ajuns acolo unde era de prevăzut că va ajunge: la vițelul de aur.
Dar vai, cât de repede a ajuns acest legământ la vițelul de aur, tocmai ca să învățăm că sub Muntele Golgotei acest vom face tot, a murit pentru totdeauna și în locu-i a rămas: noi nu putem face nimic fără El (Ioan 15, 5).
Vai, ce lucru grozav s-a petrecut sub Muntele Sinai! Și văzând poporul că Moise zăbovește să se pogoare de pe munte, s-a strâns în jurul lui Aaron și i-a zis: Scoală-te și fă-ne nouă dumnezei... și au făcut vițel turnat, au zidit altar în fața lui... au adus jertfă... și au băut, apoi s-au sculat să joace... și când s-a coborât Moise, a văzut vițelul și jocurile, s-a aprins de mânie și aruncând tablele le-a sfărâmat (Exod cap. 32).
Rămâi uimit și te întrebi: Dar se poate una ca asta? Se poate ca poporul cu care vorbise Dumnezeu în tot timpul călătoriei; poporul cu care Dumnezeu vorbea încă prin Moise, să-L schimbe pe Dumnezeu cu un... vițel? Se poate așa ceva? Da! Se poate, pentru că poporul acesta Îl cunoștea pe Dumnezeu numai din litera legii, dar nu-L cunoștea din har. Nu gustase încă din puterea cea tainică a harului.
Creștinul de literă face și azi tot așa. Creștinul care n-a gustat cu adevărat din Jertfa Golgotei, face și azi tot așa. Dimineața îi vezi la biserică lăudând pe Dumnezeu, iar după amiază îl vezi jucând la cârciumă și îl auzi înjurând pe Dumnezeu.
Se întâmplă și aici exact ceea ce s-a întâmplat sus pe Muntele Sinai. În decurs de câteva ore, creștinul de literă, Îl înlocuiește pe Dumnezeu cu... un vițel, cu jocul și petrecerea.
Dumnezeu înlocuit cu un vițel! Ce lucru grozav! Cuvântul lui Dumnezeu a pus aici un vițel, anume să arate cât de bun este omul, care, pus să aleagă între Dumnezeu și lume, între pietre și mântuire - alege vițelul.
Sub tunetele și fulgerele Muntelui Sinai, israelienii Îl schimbă pe Dumnezeu cu... un vițel. Ce lucru grozav! Dar așa e și azi.
Eu de câte ori citesc în Biblie istoria cu vițelul, mă gândesc ce mult seamănă această istorie cu oamenii și vremurile de azi. Ca odinioară, de pe Muntele Sinai, Domnul grăiește și azi de sus, din cer, cu popoarele Sale. Grăiește și azi prin tunete și fulgere de mânie, de înfricoșate semne și arătări cerești, de necazuri și frământări ce n-au fost de la începutul lumii. Iar oamenii de aici, de jos, de pe pământ, fac tocmai ceea ce făceau odinioară israelienii: L-au părăsit pe Domnul și se închină la idolii patimilor și păcatelor.