
Vorba și împlinirea
Traian Dorz - Alergarea Stăruitoare
1 - După fiecare vorbă bună, îngenunchează cu dorința să o împlinești.
După fiecare vorbă slabă, îngenunchează cu pocăință să te îndrepți.
După fiecare despărțire de frați, îngenunchează pentru statornicia lor.
După fiecare despărțire de vrăjmași, îngenunchează pentru mântuirea acestora.
2 - Când umbli înaintea lui Dumnezeu în genunchi, poți umbla înaintea oamenilor în picioare.
Și când vorbești cu Domnul smerit, poți sta cu Satana demn.
3 - Nu uita rugăciunea la orice despărțire de cei iubiți.
Cât de grăbită ar fi plecarea ta,
cât de aproape ar fi drumul tău,
cât de mulți ar fi oamenii care se uită la tine,
- nu uita, nu neglija, și nu te rușina să te rogi.
Un vechi proverb spune așa: Când mergi la război fă o rugăciune. Când mergi într-o călătorie, fă două rugăciuni. Când mergi să-ți cauți soție, fă trei rugăciuni.
- Fiindcă oriunde mergi există primejdii.
4 - Cuvântul Sfânt al lui Dumnezeu ne poruncește tuturor: rugați-vă neîncetat, - fiindcă în orice vreme poate să vină un cutremur, în orice loc poți fi primejduit și în orice stare ai nevoie de ocrotirea lui Dumnezeu.
Deci nu uita de rugăciune în orice vreme, în orice loc și în orice stare ai fi.
5 - Binecuvântată este vremea întotdeauna când frații stau și împreună și în același loc. Și numai acea vreme și acea stare este cu adevărat binecuvântată.
Pentru că de atâtea ori frații sunt în același loc - dar nu sunt împreună.
Sunt în aceeași casă, dar nu sunt uniți.
Sunt în aceeași Lucrare, dar nu sunt una.
Sunt în același nume, dar nu sunt la fel.
6 - O, ce tristă este starea „în același loc”, a acelora care nu sunt „împreună”.
A acelora care cu trupul sunt lângă frați, dar cu sufletul sunt departe de ei.
Cu numele sunt ca ei, dar cu credința, cu purtarea, cu vorbele lor - ei sunt tocmai împotriva fraților.
În locul acela Duhul Sfânt este totdeauna întristat,
focul Lui este stins,
binecuvântarea Lui pierdută
și roadele Lui nimicite...
Doamne Dumnezeul nostru, nu ne lăsa să rămânem așa.
7 - Dar unde, prin harul lui Dumnezeu și prin luptele sufletelor adunării, frații ajung o inimă și un gând, - acolo nu numai că nimic nu împiedică venirea și rămânerea Duhului Sfânt, - dar toate o cheamă.
Acolo, pe Duhul Sfânt Îl cheamă rugăciunea lor în același glas.
Și ochii înlăcrimați ai tuturor.
Și mâinile lor împreunate.
Și dragostea lor arzând la fel.
8 - Fraților și surorilor, când vă adunați în același loc, faceți totul ca să fiți împreună.
Faceți totul ca să fiți împreună o inimă și un gând, o învățătură și o credință, o vorbire și o umblare.
Faceți fiecare totul ca să fiți ca frați atât trupește cât și sufletește.
Învoiți-vă între voi, cei care simțiți cu Domnul, și vă doare pentru Lucrarea Lui - și luați cu hotărâre zile de jertfă împreună
și ceasuri de rugăciune împreună.
Iar în zilele hotărâte pentru jertfă, fiți una în post.
În ceasurile hotărâte pentru rugăciune, fiți una în rugăciune.
Atunci toate cererile vor fi împlinite, după făgăduințele Domnului.
9 - Oriunde ați fi în ziua postului și rugăciunii, fiți într-un gând și cu ceilalți care sunt în post.
Oriunde ați fi în ceasul rânduit pentru rugăciune, fiți într-un duh cu ceilalți care se roagă.
Și faceți postul nu cu greutate, ci cu bucurie.
Și faceți rugăciunea, nu rece, ci fierbinte.
Și stăruiți în aceasta nu doar până la o vreme, ci până la o biruință.
Și veți vedea cu bucurie cum Dumnezeu vă va răspunde.
10 - Nu mai lăsați ca un duh străin să-și facă lucrarea lui nimicitoare între voi, fiindcă orice rău, îngăduit undeva - aduce nimicirea în urma lui.
Luați seama la cei care l-au îngăduit, în ce ruină și pierzare au ajuns.
Dacă vreți ca Domnul să vă ajute, ajutați-vă mai întâi voi înșivă, - cât puteți.
11 - Marile lucrări ale Adevăratului Dumnezeu sunt totdeauna cutremurătoare, înalte, strălucite și puternice.
Ele sunt însoțite totdeauna de o mare încredințare că sunt ale lui Dumnezeu.
Toți cei care le văd sau le aud, știu, fără nici o îndoială, că numai puterea lui Dumnezeu este în stare să le facă.
Și de aceea când vine îndată cuvântul care lămurește minunea, - acest cuvânt este crezut, este ascultat și este urmat de o mare mulțime de inimi care au fost martore ale minunii.
Aceasta este dovada dată de prezența lui Dumnezeu, de prezența între noi a Duhului Sfânt.
12 - Înainte de venirea Mântuitorului Hristos, când era Lucrarea Tatălui - atunci Satan s-a opus el însuși acestei Lucrări uneltind direct contra lui Dumnezeu.
13 - La venirea Domnului Hristos, când începea Lucrarea Fiului, - s-a ridicat Anticristul, care a scornit tot felul de contraafaceri a învățăturii și a Duhului lui Isus.
14 - Iar la Pogorârea Duhului Sfânt, când începe ultima Lucrare a Ultimei Persoane a Sfintei Treimi, - Satana a trimis și trimite împotriva Duhului Sfânt pe toate duhurile lui mincinoase, insinuante și josnice,
care să imite și să degradeze Lucrarea înaltă și sfântă a Duhului lui Dumnezeu.
De aceea sunt atâtea imitații înșelătoare a atâtor duhuri toate prefăcându-se a fi Duhul Sfânt. Vai de cei ce se lasă amăgiți.
15 - Oriunde este o Lucrare a Duhului Sfânt, acolo este puternic simțită prezența lui Hristos, cum simți căldura lângă o sobă aprinsă.
Cum simți mireasma într-un strat de crini.
Cum simți mierea într-o dulceață.
Când este Duhul Sfânt într-o rugăciune, atunci simți acolo un cutremur de inimă, o putere în suflet, o revărsare în lacrimi. O primăvară în toată ființa și adunarea.
Aceasta este dovada Duhului Sfânt. Unde nu este această dovadă - nu este Duhul Sfânt.
16 - Când este Duhul Sfânt într-o vorbire, atunci un cutremur ceresc înfioară totul,
o lumină cerească descoperă tainele inimilor,
o putere cerească împinge la pocăință și atrage la legământ,
și un fior ceresc îi cuprinde și îi înalță pe toți ca într-un car de foc în care zbori împreună cu Dumnezeu.
Și după acest vuiet de vânt ceresc, simți cum o lumină Dumnezeiască s-a coborât și s-a așezat și peste tine, transformându-te în altceva mai înalt, mai curat, mai sfânt, - de cum fuseși până la ea.
17 - Unde s-a făcut o Lucrare adevărată a Duhului Sfânt, ea așa s-a făcut. Așa se face. Și așa va fi până în totdeauna.
Fiindcă Dumnezeu este Același, Ieri, Azi și în Veci.
Și fiindcă El este totdeauna Sus - și nu jos.
Sus pe Sinai, Sus pe Tabor, Sus pe Golgota,
Sus în Ierusalim, Sus în Ceruri.
18 - Lucrările Duhului Sfânt sunt felurite.
Darurile Duhului Sfânt sunt felurite.
Roadele Duhului Sfânt sunt felurite.
Dar lucrările Lui felurite sunt de o adâncă armonie toate între ele, cum sunt un câmp de flori de toate mărimile și culorile - una între ele.
19 - Darurile Duhului Sfânt se completează între ele într-o desăvârșită unitate ca instrumentele într-o orchestră, ca spițele într-o roată, ca ramurile într-un pom.
Iar roadele Duhului Sfânt se înfrumusețează și se completează unele pe altele, îmbinându-și miresmele, gusturile și conținutul lor dulce,
potrivit cu trebuințele cerești ale fiecărui suflet și a întregii biserici.
20 - Când într-un suflet se face nașterea din nou și acela se umple de Duhul Sfânt, - care roadă a Duhului și care virtute creștină - se vede mai întâi în viața lui?
- Toate se văd deodată, ca atunci când o roată pornește la drum, - nu știi care spiță din ea se mișcă prima!
- Toate deodată!
- Așa este și viața unui om născut din nou cu lucrările, roadele și virtuțile Duhului Sfânt.
Atunci tot ce-i dă Duhul Sfânt este plin de putere, de dulceață, de frumusețe.
Fie că e vorba de rugăciune, fie de vorbire, fie de binefacerile lui felurite, - în mijlocul celorlalți oameni.
Doamne Duhule Sfinte, fă-Ți roadele Tale frumoase și pline în viața noastră a tuturor.
Amin.