Nimeni nu face ceva în ascuns când caută să se facă cunoscut: dacă faci aceste lucruri, arată-Te lumii.
Oriunde se vorbește despre frații Domnului
și se caută să se amintească niște legături familiare care între oameni au un anumit înțeles obișnuit,
- când este vorba despre Domnul și Mântuitorul nostru Isus Hristos, chiar avându-se în vedere firea Sa pământească,
cuvântul “frați” ar trebui scris între aceste două semne. Căci aici cuvântul acesta are înțeles, nu cel obișnuit de frați trupești.
În Evanghelia sfântului Matei cap. 4, 13 ni se spune că după întemnițarea sf. Ioan Botezătorul, Domnul Isus a părăsit Nazaretul și a venit să locuiască în Capernaum, de unde apoi Și-a început Lucrarea Sa mântuitoare.
Aceasta în primul rând pentru că în Galileia, după cum am văzut și vom mai vedea, atitudinea tuturor oamenilor față de ascultarea Cuvântului Sfânt era nespus mai pătrunsă de credință și de smerenie decât a altora.
În Capernaum Îl așteptau, fără ca ei să știe, acei pe care Dumnezeu Îi alesese ca urmare a credinței și statorniciei lor, să fie însoțitori și ziditori împreună cu El, a lumii celei noi, care începea atunci (Matei 4, 18-23).
Îl așteptau viitori Săi apostoli.
În al doilea rând Nazaretul, cetatea care era un loc vremelnic al cinstitului Iosif venit pentru un timp aici,
s-a dovedit mereu vrăjmașă față de Sfânta Familie, urând pe Domnul cu o ură care a fost în stare și de crimă, căutând să-L omoare mai devreme decât alții (Luca 4, 29).
Venind vremea pentru pornirea propovăduirii Evangheliei, Mântuitorul trebuia să plece din Nazaret. Cum bătrânul Iosif murise, Isus nu putea să lase pe Mama Sa, singură într-o cetate cu atâția oameni vrăjmași.
Și luând-o S-a dus să locuiască în Capernaum, unde Mama Sa avea o soră, adică o rudă foarte apropiată, pe Maria lui Cleopa (Ioan 19, 25; Marcu 15, 40; Matei 27, 56).
Cu această soră au stat apoi în aceeași familie.
Această soră a Mamei Domnului Isus, Maria lui Cleopa, era mama adevărată a lui Iacov, Iose și ceilalți ziși frații lui Isus (Matei 13, 55),
pe când în Luca 4, 22, unde se vorbește mult mai pe larg despre întâmplarea din Nazaret, locuitorii cetății nu-i mai amintesc pe nici unii din aceștia care erau considerați ca frați ai Domnului numai pentru că acum El locuia în familia lor din Capernaum,
- ci vorbesc despre Isus în chip disprețuitor numai ca feciorul lui Iosif...
Despre acest lucru ni s-a mai dat prilejul să medităm și încă ni se va mai da,
căci oricine gândește mai adânc și mai cinstit asupra Adevărului, harul lui Dumnezeu îl luminează și-i limpezește toate lucrurile,
căci Duhul Sfânt este Duhul Adevărului, iar El călăuzește sănătos și învață îndrumând fericit în toate lucrurile (Ioan 14, 26),
De aceea, cu un gând și un duh plin de evlavie, să ne ferim totdeauna de tot ce este necuviincios, când ne apropiem de Sfințenia Sfintei Fecioare, Maica Sfântă a Domnului,
care a fost și a rămas Mama Unicului ei Fiu
și El Singurul ei Ocrotitor.
Din respect și iubire pentru ea, Isus i-a purtat astfel și grija trupească, așezând-o la adăpostul unei familii apropiate,
când El a trebuit să plece din casă.
Și încredințând-o unui ucenic vrednic, atunci când a trebuit să plece de pe pământ,
O Marele nostru Dumnezeu și Mântuitor,
fii binecuvântat pentru lumina pusă în Sfântul Tău Cuvânt, cu privire la tot Adevărul,
dar pe care Tu o descoperi numai acelora care se apropie de Adevăr cu respect, cu evlavie și cu curăție de inimă.
Te rugăm dăruiește-ne și nouă mereu aceste virtuți, pentru ca nimic din noi să nu împiedice pe Sfântul Duh al Adevărului de a ne descoperi clar, ceea ce este adevărat,
cu privire la orice lucru pe care avem nevoie să-l cercetăm
și avem nevoie să-l cunoaștem,
ca să nu ne rătăcim cu mintea și cu inima,
ca nu cumva să batjocorim lucrurile sfinte și atât de vrednice de cinstire,
Amin.
+
El, Cel Unic n-are seamăn niciodată nicăieri
mai demult ca veșnicia sunt a Lui nemărginiri
mai înalt ca Infinitul e-nsoritul nehotar
- Slavă, înmiită slavă, Lui
Izvorului de har.