Al doilea atac: în turnul bisericii din Ierusalim
Pr. Iosif Trifa - Intrați în Oastea Domnului
În primul atac Satana încercase să răzbească prin foamea ce o suferea Mântuitorul. El lasă acum această uşă şi încearcă să intre prin alta. Isus Acesta este un om foarte religios - îşi va fi zis Satana - de pofta mâncării nici nu vrea să ştie... El trebuie atacat cu o ispită sufletească... S-a lăudat cu încrederea ce o are în Dumnezeu, hai să-L ispitesc tocmai cu această încredere. M-a izbit cu o vorbă din Sfânta Scriptură, hai să-L izbesc şi eu cu alta.
Atunci diavolul L-a dus pe El în sfânta cetate şi l-a pus pe aripa bisericii. Şi I-a zis lui Isus: De eşti Fiul lui Dumnezeu, aruncă-Te jos, căci este scris: El va porunci îngerilor Săi şi ei Te vor ridica pe mâini, ca nu cumva să Te loveşti cu piciorul de vreo piatră (Psalm 90, 11-12).
Vorbele satanei mergeau cam aşa: Văd că eşti un om foarte credincios. Te încrezi din tot sufletul Tău în Dumnezeu. Ce minunat! Arată acum întregului Ierusalim cât de mare este încrederea Ta în Dumnezeu. Sari jos ca să se împlinească vorbele Scripturii şi să cunoască lumea că eşti Mesia...
Ah, câtă viclenie este în această ispitire! Auzi tu, dragă cititorule: din turnul bisericii din Ierusalim, diavolul predică din Scriptură despre încrederea în Dumnezeu. Nemaipomenit! Ah, de ar fi măcar acest lucru de învăţătură despre câtă viclenie pune Satana în ispitele şi atacurile lui!
Atacul acesta era mai greu pentru Mântuitorul decât cel dintâi, mai ales că Satana folosise şi el Scriptura. Însă Mântuitorul îndată respinse atacul vicleanului cu un alt citat din Scriptură: De asemenea este scris, să nu ispiteşti pe Domnul Dumnezeul tău (Numeri 6, 16). Prin acest răspuns Isus zicea: Da! Eu Mă încred din tot sufletul meu în Tatăl ceresc, dar tocmai această încredere Mă opreşte să nu pun la încercare dragostea ce o are Dumnezeu faţă de Mine. Dacă M-aş arunca jos, aş ispiti dragostea lui Dumnezeu. Eu Mă încred în El şi n-am să ispitesc dragostea Lui. Dragostea nu cercetează, ci se încrede...
Satana fu din nou biruit. El se retrase ruşinat şi iadul se cutremură din nou. El însă nu se lasă numai cu atâta. Mai încearcă încă un atac, al treilea.
Înainte de a trece la acesta, ţin să spun că Satana foloseşte şi azi foarte adeseori ispita religioasă. El vorbeşte de multe ori în Numele lui Dumnezeu; se preface a fi un trimis de la Dumnezeu. În acest înţeles zicea ap. Pavel că: Satana se preface în înger de lumină (2 Cor. 11, 14).
Astă vară într-un sat am văzut un sectar, aşa numit milenist (student în Biblie). Predica oamenilor. Şi ştiţi ce predica? Spunea că nu este iad iar cu toate că Mântuitorul şi Evangheliile spun apriat că este iad, este o răsplată a celor buni şi o pedeapsă a celor răi. Însă predicatorul spunea că iubirea lui Dumnezeu nu poate suferi chinurile iadului. Este o blasfemie, o hulă pentru Dumnezeu, învăţătura despre iad - zicea el.
Auzindu-l mi-am adus aminte de ispita din pustie, când din turnul bisericii din Ierusalim diavolul predica despre încrederea în Dumnezeu. În dosul studentului era diavolul, care în numele iubirii lui Dumnezeu, încerca să dărâme una din învăţătura de temelie a creştinismului. Prin predicatorul milenist, diavolul striga pe uliţa satului: Nu este rai, nu este iad, nu este înviere, nu este o altă viaţă... prin urmare: beţi, mâncaţi, chefuiţi, păcătuiţi şi trăiţi-vă viaţa!...
Una din temeliile creştinismului e tocmai învăţătura despre o răsplată a faptelor bune şi o pedeapsă a celor rele, în lumea cealaltă. Scripturile sunt pline cu locuri care spun apriat acest lucru. L-a spus şi Mântuitorul în Evanghelia cu Lazăr cel sărac şi bogatul nemilostiv.
Acest lucru îl spune apriat Evanghelia. Îl cere şi dreptatea lui Dumnezeu. Dacă n-ar fi nici în cealaltă lume o răsplată a faptelor bune şi o pedeapsă a celor rele, ar suferi atotdreptatea lui Dumnezeu. Chinurile iadului nu sunt o vătămare pentru iubirea lui Dumnezeu. Ar fi numai atunci dacă în faţa păcătoşilor n-ar sta veşnic Crucea şi Jertfa Mântuitorului, adică darul iertării păcatelor noastre prin Sângele Domnului.
Ah, ce viclean mare e diavolul! Să priveghem şi să ne rugăm neîncetat!