Căci Tatăl iubește pe Fiul, și-I arată tot ce face, și-I va arăta lucrări mai mari decât acestea, ca voi să vă minunați.
Măreția și frumusețea lucrărilor Domnului umple sufletul nostru totdeauna de mirare, de uimire, de acel simțământ care ne copleșește și ne face să ne închinăm cu respect și cu teamă înaintea lui Dumnezeu!
Când sufletul nostru se oprește sau este oprit în fața unei lucrări a Domnului, el trebuie să se deschidă cu toată puterea ca să poată vedea înțelepciunea, mila, dragostea sau puterea nemărginită a lui Dumnezeu în toată lucrarea care ne stă în față.
și copleșiți de uimire slăvim pe Domnul cu toată evlavia sau teama cuvenită Numelui Său Celui Sfânt.
Privind munții sau privind marea,
privind furtuna sau privind seninul liniștit,
privind stelele cerului sau câmpul încărcat de minuni,
numai din puținul pe care îl putem vedea și cuprinde din toate, toată ființa noastră se umple de uimire și de admirație,
de respect și evlavie,
față de Acela care le-a gândit atât de desăvârșit
și le-a creat atât de frumos.
Iar credința se preface în noi încredere liniștită și tare,
ascultare fericită și caldă,
laudă și recunoștință plină de bucurie.
O Marele nostru Dumnezeu și Creator,
fii binecuvântat pentru toate lucrările Tale care sunt pentru noi din ce în ce mai pline de uimire.
Din pricina tuturor celor ce le-ai făcut și le faci Tu, noi Te slăvim și ne închinăm înaintea Ta cu toată ființa noastră,
predându-Ți toată inima și jertfindu-Ți totul,
căci toate căile și lucrările Tale sunt bunătate și credincioșie pentru noi.
Amin.
+
În Cuvântul Sfânt e totul limpede și-ntreg așa
că nu-i nimeni să mai poată pune sau lua ceva,
nu-i nimic să mai lipsească, nu-i nimic de scos din El
tot e spus așa cum este, nu-i nimic să fie-altfel
Cel Desăvârșit Și-arată (ca în toate câte sunt)
marea Lui desăvârșire și-n Slăvitul Său Cuvânt.
+
Domnul este-atât de Mare
că nu-ncape-n lumea toată
și atât de Mic că-ncape
într-o inimă curată.