Cel plătit fuge, pentru că este plătit, și nu-i pasă de oi.
Cu ce durere citesc și scriu aceste rânduri, toți acei care au iubit cu putere Biserica Domnului și Lucrarea Lui,
aceia care, pentru grija sufletelor au suferit, s-au jertfit, au vegheat, au alergat, au plâns ani de zile,
cheltuindu-și puterea și viața, sănătatea, liniștea și libertatea, pentru mântuirea, unitatea, mulțumirea și fericirea oilor Domnului - cu ce durere văd și aud despre acei cărora nu le mai pasă de oi...
când văd că oile Domnului, aceste suflete scumpe dar neștiutoare, încap pe mâini netrebnice, cărora nu le pasă de ele,
la păstori cărora nu le pasă că oile se împrăștie,
că hoți le dezbină și le nefericesc.
Ce poate fi mai dureros decât să vezi cum după ce alții le-au adunat cu atâtea jertfe și lacrimi, turma oilor Domnului este jefuită. Cum atâtea biserici atât de pline și de luminoase cândva, ajung pustii și goale.
Ce poate fi mai dureros ca aceasta?
Dar ce-i pasă celui plătit cu prețul cel scump de sânge, de sudoare și de lacrimi cu care au fost câștigate toate acestea? El n-a dat nimic pentru ele, dar primește un câștig că le vinde.
El n-are nimic din inima lui pentru ele, dar are tot interesul să fie rătăcite, căci cei care au interesul ca turma aceasta să se risipească, știu cum să-i plătească cu ceea ce caută el.
Celui plătit nu-i pasă de ei, el chiar deschide ușa staulului pentru ca hoțul să poată intra cu bună primire, și chiar el acopere ochii bietelor oi, spre a nu-l putea vedea și ocoli pe lup, ci să poată fi ușor amăgite și rupte de către cumpărătorii păstorului lor.
O, sărmane oi, când veți vedea voi oare că unora din cei ce vă păstoresc nu le pasă unde vă duceți și cine vă fură. Deschideți-vă ochii și nu-i ascultați: căci sunt plătiți. Căutați-L pe Bunul Păstor și rămâneți la El, chiar dacă trupește rămâneți tot acolo.
Dacă era o vreme când sufletele te ascultau, și te urmau cu iubire, - păstorule - adu-ți aminte!
- Dacă s-au întors cândva mulți oameni la Dumnezeu prin glasul tău și la chemarea ta,
- și dacă atunci veneau mulți cu drag să-ți asculte glasul tău, întorcându-se înapoi mulți și fericiți de la pășunea Cuvântului Sfânt cu care i-ai hrănit,
- asta era dovada că atunci tu vorbeai cu glasul lui Hristos. Că Duhul Sfânt însuflețea și îndumnezeia vorbirea ta, dându-i pecetea autorității și puterii Lui sfinte. Fiindcă atunci starea ta era bună și cugetul tău era curat, inima ta era trează și purtarea ta frumoasă, iar mintea ta era senină... De aceea ai avut rod și ai avut binecuvântarea atunci.
Dar dacă astăzi ești ascultat cu silă, cu greutate și cu neplăcere, oricând vorbești,
dacă cuvântul tău este neprimit, nedorit și neurmat,
dacă prezența ta este apăsătoare, chinuitoare și insuportabilă,
vezi, teme-te, cercetează-te, cutremură-te, păstorule - căci tu nu mai ai Duhul lui Hristos, din pricina vreunui păcat, că de l-ai avea, oile ar asculta glasul tău.
Iar prin tine nu mai vorbește glasul Lui.
Nu le mustra atunci pe oi, că nu mai vreau să te asculte și să te urmeze, ci să te mustri pe tine pentru asta.
Nu le bârfi pentru că nu mai pot asculta vorbele tale, nici învăța cântările tale, nici primi cuvântul tău, nici căuta ușa ta. Tu ești vinovatul.
Nu le prigoni pentru că și-au mutat iubirea de la tine și se duc să asculte pe alții.
Nici nu fi gelos pe acei alții al căror cuvânt este ascultat cu bucurie și cu dor, de către cei care te ascultau cândva pe tine astfel. Fiindcă din pricină că nu mai aud glasul lui Isus, al Păstorului Bun, se depărtează inimile lor de către tine.
Oile caută glasul lui Hristos care le mângâie, să le hrănească, să le bucure.
Și se adună acolo unde simt și Îl aud pe El.
O Doamne Isuse, binecuvântează pe toți trimișii Tăi, prin care am auzit și auzim și noi Cuvântul Tău, și recunoaștem vocea Ta.
Binecuvântează oile Tale care ascultă pe acei care vin din partea Ta și le aduc cu adevărat solia pe care le-ai încredințat-o Tu.
Nu lăsa Doamne Isuse ca oile să nu-i asculte și să nu urmeze cuvântul lor, adică al Tău, ci prețuindu-l cum L-ar prețui pe al Tău Însuși (Gal. 4, 14) - să se mântuiască umblând în adevărata învățătură și în dreapta credință.
Ai milă Doamne Isuse de toate oile Tale, care au ajuns în locuri și în vremuri în care păstorii plătiți au pus mâna pe stăpânirea staulului Tău...
Ai milă de acei care sunt păstoriți de un plătit, căci acestuia nu-i pasă de oile Tale. Plin de vicleșug, el caută folosul lui, nu al lor și al Tău (Filip. 2, 21),
iar din turma aceasta toți răpitorii vor tot fura până o vor pierde. Acesta este și scopul celui plătit și al celor ce-l plătesc.
Ai milă de oile Tale Isuse Doamne și alungă-l pe cel plătit de vrăjmașul ca să le risipească. Fă Doamne ca slujba aceluia să o ia altul care va avea o adevărată iubire față de aceste oi și față de acest staul (Psalm 109, 8).
Amin.
+
Caută frații și grijește-i cum grijești comoara rară
dragostea-ntre voi când moare, cum a fost - nu-nvie iară
dacă-așa de greu se naște și așa de iute moare
dragostea de frați grijește-o ca pe-averea cea mai mare.