Foto Traian Dorz

Cine Mă dă în mâinile tale...

Traian Dorz - Hristos - Jertfa noastră

N-ai avea nici o putere asupra Mea, i-a răspuns Isus, dacă nu ţi-ar fi fost dată de sus. De aceea, cine Mă dă în mâinile tale, are un mai mare păcat.
Cuvântul Adevărului grăieşte: omule, ce te face deosebit? Ce lucru ai pe care să nu-l fi primit?
Şi dacă l-ai primit, de ce te lauzi ca şi cum n-ar fi primit? (1 Cor. 4, 7).
Că orice dar bun şi desăvârşit coboară de Sus, de la Părintele Luminii (Iacov 1, 7).
Că sunt felurite daruri, dar este acelaşi Duh... care dă fiecăruia după cum voieşte (1 Cor. 12, 4-11). Că Domnul înalţă şi tot El coboară (Psalm 75, 7). Că Domnul omoară şi tot El învie (1 Samuel 2, 6). Că Domnul sărăceşte şi tot El îmbogăţeşte (1 Samuel 2, 7). Că El schimbă vremile şi împrejurările.
El răstoarnă şi El pune pe împăraţi. El dă înţelepciunea şi priceperea. El descopere ceea ce este ascuns. El ştie ce este în întuneric şi la El locuieşte lumina (Daniel 2, 21-22).
Cât de bine se vede acest mare adevăr prin toate vremile şi prin toate întâmplările cu toţi oamenii şi cu toate lucrurile.
Cât de bine ar fi putut să-l vadă acest lucru şi Pilat. Cât de bine putea să vadă şi Pilat ce putere avea Hristos şi cât de măreţ stătea El în faţa judecăţii sale.
Răspunsurile lui Isus erau puternice. Privirile Lui erau biruitoare. Răbdarea Lui era neînfrântă. Seninătatea Lui era desăvârşită. Şi toată înfăţişarea Lui era măreaţă şi plină de autoritate. Cine a mai stat vreodată atât de luminos în faţa judecăţii şi morţii ca Isus? Pilat auzise din gura lui Isus o vorbă mare: Eu sunt Împărat. Pilat vedea în toată înfăţişarea lui Isus o măreţie şi o lumină plină de putere; Pilat simţea în prezenţa lui Isus, acel ceva unic, imposibil de explicat, care pe el îl copleşea şi îl anula. De aceea făcea aceste sforţări să iese de sub greutatea acestei poveri zdrobitoare sub care se vedea umilit. Dar n-a avut curajul şi mintea să recunoască adevărul. Trufia şi prostia au învins în Pilat orice pornire bună. Trufia şi prostia înving în cei mai mulţi oameni toate bunele porniri care vin în inima lor spre a-L recunoaşte şi primi pe Hristos ca Împărat al vieţii lor.
Şi puterea pe care o ai tu, dragul meu, îţi este dată tot de Sus. Fie că vrei să recunoşti fie că nu. Acesta este adevărul. Dacă tu ai vreo autoritate, dacă ai vreo pricepere, dacă ai vreun talent, dacă ai vreo avuţie de vreun fel şi vreo condiţie mai deosebită decât alţii - toate acestea ţi-s date ţie de către Dumnezeu pentru o vreme şi pentru un plan pe care îl are Dumnezeu şi cu tine. Toate acestea ţi s-au dat şi ţie cum i s-au dat şi lui Pilat, spre a le pune în slujba lui Hristos. Ce mult bine putea face Pilat atunci cu puterea pe care o avea. Dacă tu erai în locul lui Pilat, acum ştii ce ai fi făcut. Dar tu eşti acum în locul tău şi totuşi tu nu faci ce ştii că trebuia să facă el atunci. Noi spunem adesea: dacă aş fi fost eu în locul lui cutare, aşa aş fi făcut. Ştim foarte bine de multe ori ce ar trebui să facă alţii dar ştim aşa de rău ce ar trebui să facem noi.
Iată-ne deci în faţa lui Hristos. Vei şti tu oare ce trebuie neapărat să faci în aşa fel ca în Ziua Veşniciei să poată spune: ce fericit că am făcut aşa?
O, ce mare păcat are acela care îl dă pe cel nevinovat la judecător. Pe cei buni la osândă. Pe cel sfânt la moarte.
O, ce mare păcat are acela care vinde pe învăţătorul său. Care dă în mâinile vrăjmaşului pe binefăcătorul său. Care trădează pe Mântuitorul său. O, ce mare păcat are acela care pârăşte pe vestitorul Evangheliei. Pe ocrotitorul săracilor. Pe ajutorul lipsiţilor. Pe prietenul celor singuratici. Pe mângâietorul celor zdrobiţi. Pe acela care era un sprijin mântuitor şi necesar sufletului unor mari mulţimi. Dacă este un păcat a face acest lucru chiar şi cu cel mai neînsemnat om, cu cât este mai mare acest păcat când dai, când vinzi, când pârăşti pe acela despre care toţi mărturisesc că este un mare binefăcător şi un mare nevinovat şi un mare trimes al lui Dumnezeu.
Dragul meu, nu cumva şi tu ai dat, sau poate chiar acum te gândeşti să dai în mâinile vreunui dregător pe cineva? Nu cumva ai pârât şi tu sau încă pârăşti pe nişte nevinovaţi? Nu cumva ai vândut, sau umbli încă să vinzi pe Isus sau pe cineva din ai Lui?
O, dacă da, înspăimântă-te de nelegiuirea ta şi opreşte-te din prăbuşirea iadului. Nu da pe nimeni.
Mare păcat a avut Pilat, dar mai mare au avut cei ce L-au dat pe Isus în mâinile lui. Nu este mai mare păcat decât a-i da pe ai lui Dumnezeu în mâinile chinuitorilor. Tu să nu faci asta: nu mai da pe nimeni în mâinile nimănui. Iar dacă trebuie totuşi neapărat să dai pe cineva, dă-te numai pe tine, cum a făcut şi Domnul Isus.
Slavă îndelung răbdării Tale Doamne Isuse, slavă Ţie!
Te rugăm îmbracă pe toţi nevinovaţii Tăi în măreţia răbdării Tale şi în autoritatea nevinovăţiei depline. Fă Doamne Isuse, ca fiecare să-şi dea seama bine când Te are în faţa lui - şi să se poarte ca faţă de Dumnezeul şi Mântuitorul său. Iar pe noi, fereşte-ne să nu dăm niciodată în mâinile celor nedrepţi pe nici un drept.
Amin.