Dovada învierii noastre
Traian Dorz - Crucea Mântuitoare
1 - Trebuie mereu să ne întrebăm pe noi înșine, ce mărturie dăm noi prin viața noastră despre învierea noastră din moartea păcatului.
- Slăvesc oamenii pe Dumnezeul nostru din pricina noastră?
- sau din pricina noastră ajunge mai degrabă hulit Numele lui Hristos și disprețuită Lucrarea Lui? (Rom. 2, 24).
Să luăm foarte bine seama la aceste întrebări, căci în curând pentru toate acestea să știm că ne va chema Dumnezeu la Judecată (Ecles. 11, 9).
2 - Soarta credinciosului lui Hristos pe pământ este aceeași cu a Mântuitorului său - și cu a Sfintei Sale Evanghelii.
Unde Isus este iubit și respectat, acolo slujitorul Lui este și el primit cu bunăvoință.
Unde Numele lui Dumnezeu este batjocorit, unde Hristos este tăgăduit și prigonit - acolo și adevăratul Lui slujitor, nu poate avea o altă soartă decât batjocura și prigoana la fel ca și Dumnezeul și Domnul său.
Vai de acel „credincios” - care nu este așa!
3 - Vai de acei slujitori care se bucură de cinste acolo și atunci când Stăpânul lor este disprețuit.
Și vai de acele lucrări numite „evanghelice” care se bucură de libertate acolo unde și atuncea când Numele și Evanghelia lui Hristos sunt lepădate.
4 - Atunci când Isus este căutat și urmărit spre a fi ucis - prietenii Lui cei mai apropiați, oamenii din pricina cărora El este și mai mult cinstit - vor fi și ei neapărat, scriși și proscriși, pe aceeași listă „neagră” cu Hristos, Domnul lor.
Și vor fi și ei ținta acelorași batjocuri și planuri ucigașe ale vrăjmașilor lor, ca și El.
5 - Ferice de toți acei frați și surori, care nu-și vor părăsi încrederea lor neclintită de la început - ci prin toate aceste scurte și totdeauna trecătoare clipe ale încercării, își vor avea ochii ațintiți spre răsplătire (Evrei 11, 26)
și vor suferi cu bucurie ocara lui Hristos, nedorind să aibă altă soartă decât a Lui.
6 - Tu care ai înviat la o viață nouă și care o trăiești, prin mila și puterea lui Hristos, - nu te teme!
Mărturisește cu îndrăzneală și umblă cu sfințenie, rămânând alături de Mântuitorul tău Isus Hristos, orice ar fi să I se întâmple Lui din partea vrăjmașilor tăi
și ție din partea vrăjmașilor Lui.
7 - Dacă pe nedrept ai fi jefuit, învinuit și osândit,
și dacă pe nedrept și pentru Numele și credința Domnului tău Isus, vei fi chinuit ani de zile,
- totuși, - nu te teme! Ațintește-ți ochii spre Marele tău Mântuitor și Dumnezeu Isus Hristos și spre marea Lui răsplătire, și primește să suferi.
Suferința aceasta este arvuna slavei tale veșnice.
8 - Răbdarea lui Hristos te va întări, în tot ce vei răbda pentru El
- Cuvântul Lui te va mângâia, în tot ce va fi durere pentru tine
iar răsplătirile Lui te vor despăgubi veșnic, pentru tot ce ai avut de pierdut o clipă în lumea asta pentru El.
Fii deplin încredințat de aceste mari adevăruri.
9 - Mai presus de toate însă, conștiința ta curată și mulțumită de tine, abia atunci, îți va fi de cea mai mare mângâiere, îmbărbătare și răsplată, - când vei suferi pe nedrept pentru Dumnezeu.
Chiar din mijlocul cuptorului aprins, vei vedea Fața Domnului tău.
Hristos va fi cu tine. Fii și tu cu El.
10 - Lazăr din Betania, deși tânăr, era un suflet matur și evlavios. Un om întreg, cu o gândire înțeleaptă și chibzuită. Un om cu care Domnul Isus sta de vorbă cu plăcere.
Datorită sufletului său ales, Lazăr a devenit un prieten iubit al Domnului Isus și al apostolilor Săi (Ioan 11, 3-11).
Ce dovadă că sunt mulți tineri de mare valoare și sinceritate, în care Domnul Isus pune mari nădejdi.
11 - Marta era un suflet harnic și binevoitor.
Ce pildă frumoasă pentru multe văduve tinere, care pot să facă mult pentru Domnul.
12 - Dacă Domnul a ajutat-o pe Marta să aibă o casă (Luca 10, 38), ea a pus-o cu totul în slujba Domnului.
Iar dacă avea crucea singurătății, ea a dus-o cu bucurie după Domnul, punându-și tot ce avea în slujba Lui.
Și nu a ajuns niciodată să-i fie silă sau să simtă vreo greutate făcând prea mult slujba pe care și-a simțit-o ca o datorie față de Dumnezeu.
Ce pildă frumoasă poate fi ea pentru multe surori.
13 - Maria era un suflet de meditație și de rugăciune...
Ce pildă frumoasă pentru tinerele noastre surori este Maria.
Ascultarea ei de Cuvântul Sfânt, era așa de solemnă,
meditarea ei la sfintele taine, era așa de profundă,
rugăciunea ei era atât de fierbinte și pătrunzătoare,
iar părtășia prin Duhul Sfânt cu desfătările cerești, era pentru sufletul ales al Mariei toată bucuria și puterea vieții ei.
14 - Prin lumina curăției, Maria deslușea tainele printre care umbla, iar Duhul Sfânt, îi inspira îndemnuri și îi dădea puteri - pentru faptele profetice
pe care doar câteva ființe sfinte le-au mai putut face pe acel pământ în slujba lui Dumnezeu.
15 - Maria din Betania era una din cele mai mari ființe, care mergea pe drumul ei ca printr-o mai dinainte știință a lucrurilor viitoare.
Toate faptele ei neobișnuite, dovedesc că ea avea un duh neobișnuit, o credință, o nădejde și o dragoste neobișnuită.
Ce mari sunt astfel de suflete în fața lui Dumnezeu!
Și una și alta înaintea tuturor celorlalți.
- Prin această Dumnezeiască preștiință, le-a făcut pe acestea.
17 - Iată cei trei frați sunt cele trei stări fericite, care unesc împreună slujba cea mai desăvârșită și plăcută lui Dumnezeu.
Înțelepciunea chibzuită
slujirea voioasă
și meditarea pătrunzătoare.
Fericită casa și fericită viața în care pot locui aceste trei lucruri.
18 - Fericit sufletul care le poate îmbina pe toate acestea trei aducând astfel lui Hristos cea mai binecuvântată și completă slujire.
Fericită lucrarea evanghelică în care cresc și se înmulțesc sufletele înzestrate cu aceste cerești și rare însușiri.
Căci din pricina unor astfel de slujitori, mulți vor fi îndemnați să creadă în Dumnezeu și să urmeze pilda lor minunată.
19 - Uneori sunt în viața unor popoare momente de însemnătate crucială pentru toată istoria și mântuirea lor.
Și nu numai pentru ale acelui popor ci chiar și pentru soarta și istoria omenirii întregi.
Cum a fost momentul Hristos în viața poporului evreu.
20 - În adâncul conștiinței lor, mulțimile - când nu sunt într-adins forțate de către cei care le stăpânesc, - au o inimă temătoare de Dumnezeu...
În adâncul sufletului său colectiv, nu există nici un popor care să nu aibă un înnăscut respect, față de lucrurile sfinte și cerești.
Dumnezeule binecuvântează veșnic pe acei conducători ai popoarelor, care ajută poporului lor să-și împlinească în cel mai liber și mai frumos fel, datoria lor față de Tine, Dumnezeule al tuturor popoarelor.
Amin.