Evanghelia de duminică: Isus e alungat din patria Lui

Când a auzit Isus că Ioan fusese închis, a plecat în Galileia. A părăsit Nazaretul, şi a venit de a locuit în Capernaum, lângă mare, în ţinutul lui Zabulon şi Neftali, ca să se împlinească ce fusese vestit prin prorocul Isaia, care zice: Ţara lui Zabulon şi ţara lui Neftali înspre mare, dincolo de Iordan, Galileia Neamurilor, norodul acesta, care zăcea în întuneric, a văzut o mare lumină; şi peste cei ce zăceau în ţinutul şi în umbra morţii, a răsărit lumina. De atunci încolo, Isus a început să propovăduiască, şi să zică: Pocăiţi-vă, căci Împărăţia cerurilor este aproape (Matei 4, 12-17).

Să luăm aminte că această Evanghelie se petrece şi azi printre noi şi în ochii noştri. Noi ne mirăm de nazarinenii cei nebuni care L-au scos pe Isus din cetatea lor şi L-au alungat cu pietre, dar tot aşa facem şi noi, când cu păcatele şi fărădelegile noastre Îl alungăm pe Isus dintre noi şi din hotarele vieţii noastre. Isus Mântuitorul rămâne şi locuieşte numai acolo unde este iubire, pace şi viaţă curată între oameni şi prin casele lor. Când noi stăruim în păcate şi fărădelegi, Îl alungăm pe Mântuitorul din cetatea vieţii noastre. În multe locuri şi în multe feluri şi chipuri se poate vedea şi azi Evanghelia de mai sus. Eu am văzut-o şi ieri în piaţa Sibiului. Era marţi, zi de târg, şi un beat striga după un om şi înjura de te luau fiorile. Mi s-a părut atunci că înaintea beatului mergea Mântuitorul şi cel beat Îl alunga cu pietre, aşa cum se vede în chipul Evangheliei. Da, da, iubite cititorule, toţi suduitorii sunt în chipul oamenilor din Evanghelie care aruncă cu pietre după Mântuitorul, după Dumnezeu care le-a dat viaţa. Şi nu numai suduitorii sunt aşa, ci şi toţi desfrânaţii, pizmuitorii, înşelătorii, etc. etc. Îl alungă pe Mântuitorul cu pietrele păcatelor.

Tot ca pe vremea Evangheliei, aşa e alungat şi azi Isus din viaţa omului, din viaţa oamenilor, din viaţa satelor, din viaţa oraşelor. Încercaţi şi veţi afla viaţa satelor încărcată de vrajbe, împerecheri şi alte păcate, în semnul că Isus e alungat de acolo; încercaţi viaţa oraşelor şi le veţi afla în chipul Sodomei şi Gomorei. Încercaţi viaţa politică şi veţi afla că Isus a fost alungat demult de acolo.

O, Mântuitorule Doamne! Tu eşti şi azi un Om fără de patrie şi fără de ţară. Tu eşti şi azi un alungat şi fugărit din hotarele sufleteşti ale oamenilor şi popoarelor de azi!

Pe Isus L-au alungat nazarinenii pentru că le-a mustrat păcatele. Cam aşa e şi azi. Le place oamenilor Cuvântul lui Dumnezeu, dar din starea lor păcătoasă să nu-i scorneşti şi de scăderile lor să nu te prea atingi. De când eram preot nou la sat, mi-aduc aminte că odată am predicat pentru ziua Domnului şi am spus oamenilor că nu se cade să facă în duminici jocuri şi petreceri. A doua zi tot satul era în capul meu cu vorbele: da ce vrea popa ăsta? noi aşa ne-am trezit din bătrâni cu joc şi petrecere duminica... da el vrea să ne strice datinile noastre?... Adică le plăcea oamenilor numai o predică care să nu le strice datinile.

Dragă cititorule! Eu te întreb, Îl ai tu pe Domnul Isus în cetatea vieţii tale sau L-ai alungat cu fărădelegile tale? Într-un loc ne spune o Evanghelie că Isus a plâns asupra cetăţii Ierusalimului (Luca 19, 41), pentru că nu-L primise pe El. Tot aşa plânge şi azi Mântuitorul pentru cetatea vieţii tale, că nu vrei să-L primeşti pe El.

Auzi tu dragă cititorule, Isus plânge pentru tine şi pentru mântuirea ta, - şi tu nu te înfiorezi? Şi tu tot în păcate?

Iosif Trifa.