
Evanghelia de duminică: cel ce vrea să vină după Mine...
Pr. Iosif Trifa - Tâlcuiri culese din ziare
Ce mult spune această Evanghelie! Ea cuprinde toată taina mântuirii noastre sufletești.
Dacă oamenii - zicea un învățat creștin - ar pierde, prin întâmplare, toate Evangheliile, afară de una, sau dacă omului i s-ar permite să asculte numai o singură Evanghelie - mântuirea încă n-ar fi pierdută; Evanghelia cu purtarea crucii, ar fi în stare ea singură să păstreze și să vestească taina mântuirii noastre sufletești.
Să cercetăm cuprinsul acestei Evanghelii.
Cel ce vrea să vină după Mine
Iată acesta este începutul mântuirii. Să pleci pe urmele Domnului. Să pleci de bună voie, din dragoste și dor de mântuire, pe calea mântuirii. Dar nu e lucru ușor a merge după Domnul. Condiția cea dintâi o spune Evanghelia:
Să se lepede de sine
Cel ce vrea să plece pe urmele Domnului trebuie mai întâi și mai întâi să se lepede de sine. Mare lucru este lepădarea de sine.
Într-o adunare restrânsă a Oastei, eu le spuneam odată fraților ostași că mântuirea noastră are 3 mari dușmani. Știți voi care-i cel dintâi din aceștia?
- Diavolul - răspunseră ostașii în cor.
- Nu-i adevărat - le-am zis eu - cel mai mare dușman al mântuirii noastre este eul nostru. Numai în al 2-lea rând vine Satana, iar al 3-lea e lumea.
Eul din om e cel dintâi și cel mai mare dușman al mântuirii sufletești. Acest eu dă răspunsuri ca acestea: eu să mă împac cu vecinul meu?... eu să mă rog lui de iertare? eu să mă las batjocorit de cela și cela?... eu să sufăr ceea și ceea?... eu să intru în Oastea Domnului?... eu să ascult de un popă de la Sibiu?... eu să mă fac frate și soră cu pălmașii și servitorii de la Oaste?... eu doctor în științe cutare și cutare, să mă cobor de la înălțimea catedrei mele între pălmașii și servitorii de la Oaste?...
Acest eu este răsuflarea Satanei. Prin el răsuflă și grăiește Satana. În dosul lui e puterea Satanei. Eul acesta ne îndeamnă să trăim numai pentru noi înșine (egoismul) și numai pentru cele lumești. El ne împiedică să trăim o viață pentru sufletul nostru.
Acest dușman trebuie mai întâi răpus. La acest dușman, Sfânta Scriptură îi zice omul cel vechi. Și tot Scriptura ne spune că acest om vechi nu moare decât răstignit pe Crucea Golgotei. El trebuie împuns mereu cu cuiele Golgotei. De aceea zice mai departe Evanghelia că cel ce vrea să meargă după Domnul, trebuie:
Să-și ia crucea sa
A te lepăda de tine și a-ți lua crucea înseamnă a te răstigni și a muri față de lume (Rom. cap. 6). A-ți lua crucea înseamnă a te răstigni mai întâi pe ea, ca să moară eul din tine, să moară omul cel vechi din tine.
Dar nu e lucru ușor acesta. Eul din noi e dușmanul care se lasă mai anevoie bătut. E dușmanul care moare mai târziu. Pe Satana îl poți ținea la distanță, căci e mai mult un fel de dușman extern, dar eul e un hoț de casă, și știut lucru este, că de hoțul din casă mai greu te poți feri.
Eul nostru, omul nostru cel vechi trebuie împuns mereu cu cuiele Golgotei. Trebuie să stai mereu lângă el cu ciocanul în mână, căci el umblă neîncetat să se pogoare de pe cruce. Eul nostru nu vrea să moară cu una cu două. Zvârcolirile lui sunt ele însele o cruce grea pentru noi. De aceea zice o altă Evanghelie, că trebuie să ne luăm crucea în fiecare zi (Luca 9, 23). Adică zi de zi și clipă de clipă să te lupți a împiedica răsuflarea și învierea eului tău, omului tău cel vechi.
A-ți lua crucea înseamnă a te răstigni și a muri mereu față de lume, până vei ajunge la biruința pe care a strigat-o ap. Pavel: Nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăiește în mine (Gal. 2, 20).
A-l pune pe eul nostru, pe omul nostru cel vechi să ne ducă el crucea, înseamnă a face tot atât cât fac iconarii, negustorii de icoane de la Gherla, care poartă în spate icoanele lui Isus Cel Răstignit suduind, îmbătându-se, certându-se, înșelând!...
A merge după Domnul înseamnă a merge pe urmele Mielului, înseamnă a merge pe urmele Crucii, adică să rabzi totul, să suferi totul, să-i iubești pe toți, să plângi cu cei ce plâng, să te bucuri cu cei ce se bucură, și alături de acestea să pășești călcând sub picioarele tale scorpiile și balaurii ispitelor și păcatelor (Luca 10, 19). A merge după Domnul înseamnă a fi tuturor toate și mai presus de toate să fi cu totul al Lui.
Ce puțini sunt însă cei care trăiesc o astfel de viață!
Iosif Trifa.