
Evanghelia de duminică: Ia-ți patul tău și umblă
Pr. Iosif Trifa - Tâlcuiri culese din ziare
După aceea, era un praznic al iudeilor; și Isus S-a suit la Ierusalim. În Ierusalim, lângă Poarta Oilor este o scăldătoare, numită în evreiește Betezda, care are cinci pridvoare. În pridvoarele acestea zăceau o mulțime de bolnavi, orbi, șchiopi, uscați, care așteptau mișcarea apei. Căci un înger al Domnului se cobora din când în când în scăldătoare și tulbura apa. Și cel dintâi, care se cobora în ea, după tulburarea apei, se făcea sănătos, orice boală ar fi avut. Acolo se afla un om bolnav de treizeci și opt de ani. Isus, când l-a văzut zăcând, și, fiindcă știa că este bolnav de multă vreme, i-a zis: Vrei să te faci sănătos? Doamne, I-a răspuns bolnavul, n-am pe nimeni să mă bage în scăldătoare când se tulbură apa; și, până să mă duc eu, se coboară altul înaintea mea. Scoală-te, i-a zis Isus, ridică-ți patul și umblă. Îndată omul acela s-a făcut sănătos, și-a luat patul, și umbla. Ziua aceea era o zi de Sabat. Iudeii ziceau deci celui ce fusese vindecat: Este ziua Sabatului; nu-ți este îngăduit să-ți ridici patul. El le-a răspuns: Cel ce m-a făcut sănătos, mi-a zis: Ridică-ți patul și umblă. Ei l-au întrebat: Cine este omul acela, care ți-a zis: Ridică-ți patul, și umblă? Dar cel vindecat nu știa cine este: căci Isus Se făcuse nevăzut din norodul care era în locul acela. După aceea, Isus l-a găsit în Templu, și i-a zis: Iată că te-ai făcut sănătos; de acum să nu mai păcătuiești, ca să nu ți se întâmple ceva mai rău. Omul acela s-a dus, și a spus iudeilor că Isus este Acela care-l făcuse sănătos (Ioan 5, 1-15).
38 de ani zăcuse bolnavul din Evanghelie. Grozav lucru, să pătimești 38 de ani, și când te gândești că după câteva zile de boală ți se face amară viața. Cu mare răbdare și-a purtat boala bolnavul din Evanghelie. 38 de ani de suferință n-au putut să-i frângă credința și nădejdea tămăduirii. Când Isus l-a întrebat, după 38 de ani de boală: voiești să fi sănătos, - el primește cu liniște și cu credință întrebarea, se încrede din tot sufletul său în Acest Mântuitor - și îndată se ridică de jos și începe a umbla.
Mare minune! Un om ce a zăcut neputincios 38 de ani, deodată se ridică de jos și începe a umbla. Să luăm aminte că această minune se întâmplă și astăzi. Mulți se tămăduiesc și azi de boli vechi, prin credință tare și prin dar și ajutor de la Domnul. Dar minunea aceasta e și mai mare atunci când se petrece în sufletul omului. Sunt și boli sufletești mai cumplite decât acelea care ologesc picioarele, strică ochii, slăbesc auzul sau pieptul omului: sunt bolile cele sufletești. Oare pătimașul bețiv nu este un olog și slăbănog ce nu se poate ridica din ticăloșie? Oare desfrânatul, suduitorul, vicleanul - și toți cei ce trăiesc în patimi și fărădelegi, - nu sunt și ei tot așa, niște slăbănogi ce nu se pot ridica din ticăloșie și nu pot umbla în căile Domnului? Lumea aceasta e cu adevărat un mare spital sufletesc. Fiecare pătimește în ceva boală sufletească.
Boli sufletești sunt și azi destule, și aceste boli și tămăduirea lor se poate face și azi tot așa - și numai așa - cum se făcea pe vremea Mântuitorului. Isus Mântuitorul este și azi Doctorul și Tămăduitorul cel mare al bolilor sufletești. Minunea din Evanghelia de duminică se întâmplă și azi. Oameni păcătoși și slăbănogiți de patimi și păcate, dintr-odată se ridică sus și încep a umbla, când Îl primesc cu credință adevărată pe Mântuitorul, se predau Lui și încep o viață nouă cu El. Eu am cunoscut un pătimaș bețiv care după 30 de ani de cumplită pătimire în beție, dintr-odată a scăpat de ea, hotărându-se la o viață nouă cu Domnul. Îmi spunea plângând de bucurie ce ușurat se simte, ca un născut din nou. Era și acesta un slăbănog ce începuse să umble. De multe ori cei mai buni creștini se fac din astfel de slăbănogi și bolnavi care au luat iertare și vindecare de la Isus Mântuitorul. Dar puțini sunt astfel de tămăduiți. Cei mai mulți nici habar n-au de bolile cele sufletești și nu umblă să scape de ele. Bietul slăbănog de la Vitezda se tânguia că n-are om să-l arunce în lacul mântuirii. Azi lacul mântuirii - cel plin cu sângele Domnului - e totdeauna deschis - și glasul Domnului întreabă pe fiecare om: voiești să fi sănătos? Însă oamenii de azi nu umblă și nu primesc această însănătoșire sufletească. E plină lumea de fel de fel de slăbănogi cu sufletul, care însă nu vreau să ia tămăduire. Oamenilor le place orbia și robia patimilor și păcatelor.
Undeva am citit o întâmplare interesantă. Într-un oraș se vestise că atunci și atunci se vor aduce niște moaște făcătoare de minuni și tămăduitoare de boli. Atunci un orb cu un olog s-au înțeles astfel: frate, de noi nu va fi bine cu moaștele alea, ce ne vom face noi dacă ne tămăduim?... cine ne mai dă nouă bani?... va trebui să ne apucăm iarăși de lucru... și cei doi bolnavi au șters-o repede din oraș, ca nu cumva să-i ajungă tămăduirea!...
Cam așa se întâmplă și cu oamenii de azi. Nu se îndură să-și lase plăcerile și patimile și năravurile cele rele, ca să ia tămăduire.
Sunt apoi alții care ar vrea să scape de patimi și păcate, dar spun că nu pot. Am încercat, dar nu pot... mi-am pus în gând să mă las de ceia și ceia, dar n-am putut... așa grăiesc foarte mulți creștini. Aceștia nu pot, pentru că nu se apropie cu bolile lor de Mântuitorul, se hotărăsc încrezându-se în puterea lor, și nu în darul și ajutorul Domnului. Evanghelia de duminică are o taină cu adânc înțeles: numai când îngerul se pogora și tulbura apa, luau bolnavii tămăduire. Așa e și azi. Pentru a putea scăpa și a te putea tămădui de bolile sufletești îți trebuie o putere, un dar de sus, îți trebuie harul și darul Duhului Sfânt să se pogoare în apa vieții tale. Fără acest dar nu te poți tămădui și nu poți scăpa de bolile cele sufletești, iar acest dar îl primești când îți predai viața Domnului și începi o viață nouă cu Domnul Isus Hristos. Cei mai mulți creștini spun că nu pot birui păcatul, tocmai pentru că se aruncă singuri într-o hotărâre pe care apoi n-o pot ținea. Cei mai mulți nu se pot tămădui, pentru că n-au om și nu primesc pe omul care să-i bage în apa mântuirii, iar acest om este Isus Mântuitorul, și o viață predată Lui și trăită cu El.
Dragă cititorule! Nimenea dintre noi nu este deplin sănătos cu sufletul. Toți avem și suferim de boli sufletești, mai mici sau mai mari. Să cădem cu ele înaintea Doctorului și Tămăduitorului trupurilor și sufletelor, și prin credință tare să luăm tămăduire.
Iosif Trifa.