Fântâni săpate pe vreme de secetă
Pr. Iosif Trifa - Biblia - Cartea Vieții
Seacă fântânile, dar cele săpate pe vreme de secetă rezistă
Căldurile și seceta au început să sece și fântânile. Pe alocuri, se simte mare lipsă de apă. Sate întregi sunt amenințate să rămână fără de apă. Umblă oamenii cu carele după apă.
Într-un ziar citesc că au secat toate fântânile dintr-un sat. O singură fântână mai are apă. Una care fusese săpată pe vreme de secetă. Pe vreme de secetă fusese săpată mai adânc decât celelalte și acum numai ea singură mai are apă. Și cel care trimite știrea adaugă sfatul: „Săpați fântânile pe vreme de secetă!”.
Citind această știre, eu m-am gândit în mine că exact așa e și cu fântânile noastre cele sufletești. L-ai aflat pe Domnul după lungi suferințe, încercări, izbeliști? Și asta-i o „fântână” săpată pe timp de secetă, care ține apă și în „seceta” suferințelor și încercărilor.
Ai aflat Cuvântul lui Dumnezeu din Biblie ca pe o apă vie și răcoritoare, după ce ai rătăcit murind de sete prin pustiul suferințelor și păcatelor? Și aceasta este o fântână săpată pe vreme de secetă.
Un suflet care L-a aflat pe Domnul în vreme de „secetă”, de suferințe și de încercări este totdeauna mai tare decât cel care L-a aflat pe vreme bună și grasă. „Seceta” ne ajută să săpăm mai adânc în Biblie, mai adânc în taina mântuirii sufletești.
Săpați fântânile pe vreme de secetă!
Când dau peste voi încercări, necazuri, suferințe, folosiți acest prilej binecuvântat, să-L aflați pe Domnul! Folosiți acest prilej binecuvântat, să vă „săpați” o „fântână” ce ține „apă” și pe vreme de „secetă”! Și folosiți acest prilej și pentru alții, să-și sape „fântâna” pe vreme de „secetă”!
Eu mulțumesc lui Dumnezeu că mi-a ajutat să-mi sap „fântâna” pe vreme de „secetă”!
L-am aflat pe Domnul „într-un pământ pustiu și fără apă” (Ps 62, 3). L-am aflat într-un pustiu de suferințe și încercări.
Și mulțumesc lui Dumnezeu că și Oastea Domnului este o „fântână” săpată pe vreme de „secetă”. Și cei mai mulți ostași, așijderea, și-au săpat „fântâna” pe vreme de „secetă”. Și de aceea „fântâna” Oastei și „fântânile” de la Oaste au „apă” destulă și pe vreme de „secetă”.
«Isus Biruitorul» nr. 32 / 2 aug. 1936, p. 1