
Garanţia Veşnică
Traian Dorz - Garanția Veșnică
1 - Câtă vreme suntem încredinţaţi că Dumnezeul nostru este Viu şi Puternic, atâta vreme nu avem drept să ne îndoim de nici una din făgăduinţele Cuvântului Său.
Căci El Însuşi garantează adevărul celor cuprinse acolo.
El, cu sfânta Lui gură a zis: Cerul şi pământul vor trece, - dar Cuvintele Mele nu vor trece (Isaia 51, 6; Matei 24, 35).
2 - Nu există nici o singură promisiune din Cuvântul Sfânt al lui Dumnezeu, care să nu se împlinească sau să nu se fi împlinit la vremea rânduită de El pentru împlinirea aceasta.
Numai omul nerăbdător şi neînţelept nu ajunge să vadă asta.
3 - Fiindcă vreun Cuvânt al Domnului nu se împlineşte - sau ni se pare nouă aşa, - când gândim sau cum vrem noi, - suntem gata adesea să ne pierdem credinţa şi încrederea în toată împlinirea făgăduinţelor Sale
şi să ne pierdem nădejdea în orice venire a bucuriei
şi să ne pierdem dragostea de tot Cuvântul Sfânt
şi astfel cădem în deznădejde, - adică în necredinţă.
Iată cât de slabi şi de nepricepuţi suntem noi!
Dar bucuria şi răsplata nu o vor avea decât cei care nădăjduiesc chiar împotriva oricărei nădejdi, - nu se îndoiesc de nici una din făgăduinţele lui Dumnezeu!
4 - Să ne întărim mâinile obosite şi să ne înflăcărăm duhul oricând vine ispita vreunei îndoieli faţă de promisiunile lui Dumnezeu, în inima noastră.
Să ne înviem speranţele noastre frumoase,
să ne însuşim eforturile noastre hotărâte,
să ne refacem gândurile noastre rărite, căci Hristos, Marele nostru Dumnezeu şi Mântuitor este Viu şi Puternic în Vecii Vecilor.
Şi El va aduce iarăşi bucuriile după care tânjim astăzi şi care ni le garantează făgăduinţele Sale.
Credeţi cu tărie, - şi veţi vedea.
5 - Dacă vedem făgăduinţa Domnului acum, prin credinţă, o vom vedea cu siguranţă în curând şi cu ochii trupeşti.
Dar Domnul nu lucrează niciodată după căile noastre, ci are El căile Lui mult mai înţelepte după care lucrează El în toate.
Domnul are metodele Lui mult mai potrivite de care noi să nu ne îndoim niciodată ci să le credem întotdeauna cele mai bune (Iacov 1, 6-7).
6 - Dacă cei dragi ne sunt bolnavi, iar omeneşte pare cu neputinţă să se vindece - s-o cerem şi aceasta totuşi cu credinţă lui Dumnezeu,
şi să nu ne îndoim deloc - căci la vremea rânduită ei de Dumnezeu, o vom vedea şi pe asta.
La El nimic nu-i imposibil.
7 - Dacă vremile frumoase şi dorite ale libertăţii, ale bucuriei, ale belşugului şi binecuvântărilor s-au dus - să nu disperăm!
Să le cerem cu credinţă,
să le aşteptăm cu nădejde
şi să le pregătim cu dragoste - căci cu siguranţă ne vor reveni iarăşi.
Dumnezeu poate să le aducă oricând, numai noi nu suntem oricând gata pentru ele şi vrednici de ele, ca să le folosim bine.
8 - În vremea lipsei bucuriilor noastre să ne cercetăm şi să ne recunoaştem nevrednicia din cauza căreia ne-au fost luate
şi să ne învăţăm cum să le ştim folosi în chip vrednic, atunci când ne vor fi date iarăşi.
9 - Totdeauna când lucrurile bune ne sunt luate pentru un timp, este din pricina relelor întrebuinţări pe care le-o dădusem noi,
şi pentru ca lipsa lor să ne dea înţelepciunea de a le şti folosi mai bine apoi
şi mai sănătos atunci, când Dumnezeu Se va îndura (şi cui Se va mai îndura) să le aducă iarăşi.
10 - Pe măsură ce sufletul credincios înaintează în viaţa sa duhovnicească primind tot mai multă lumină
şi pe măsură ce ochii lui văd mai multe, iar mintea lui ia mai bine seama la cele ce se petrec în jurul lui
-în această măsură, cunoaşterea lui despre Dumnezeu şi cunoaşterea lui cu Dumnezeu, se adânceşte tot mai mult.
11 - Trebuie ca un suflet credincios şi vestitor al Domnului să treacă în lume prin mari primejdii
şi prin grele încercări,
pentru ca în mijlocul acestora, nemaiavând chiar pe nimeni, să alerge cu disperare la Hristos Domnul chemând în ajutor Numele Lui Cel Tare...
Şi să vadă ajutorul Său venind. Nimic nu-i întăreşte credinţa, ca acest har!
12 - Trebuie necazul pentru ca credinciosul Domnului să vadă cum Puterea lui Hristos intervine salvatoare pentru el şi-l izbăveşte grabnic şi fericit.
După aceea da, omul acesta nu va mai fi doar un credincios care îşi împlineşte o meserie, - ci va fi un mădular înflăcărat care va sfinţi o recunoştinţă
şi va sluji un adevăr.
13 - Nu trebuie neapărat totdeauna ca un suflet credincios să guste cu amar nedreptatea în lume
şi insultele şi umilirea cea mai dureroasă,
ori jefuirea şi silnicia cea mai sălbatică, din partea unui asupritor puternic şi nemilos, împotriva căruia nimeni nu îndrăzneşte să-l apere,
pentru ca aceasta să-i deschidă ochii a vedea marea Putere a lui Dumnezeu...
Ci sufletul cu adevărat credincios vede minunile lui Dumnezeu chiar şi din cele mai mărunte lucruri
şi slăveşte Bunătatea Lui.
14 - Dacă totuşi noi nu vedem altfel Puterea lui Dumnezeu, El poate să ne lase să ajungem acolo unde nimeni nu ne mai poate scăpa - numai Puterea şi izbăvirea lui Dumnezeu.
Noi vom vedea atunci cum Dumnezeu Însuşi intervine pentru salvarea noastră
15 - Dumnezeu desigur a intervenit salvator pentru noi şi în atâtea alte cazuri în viaţa noastră,
dar inima noastră înşelătoare
şi mintea noastră neatentă,
n-a băgat de seamă intervenţia Lui fericită.
De aceea nici cunoaşterea noastră despre Domnul n-a fost deplină.
16 - Numai când au venit acele stări pe care nu le-am mai putut uita niciodată, atunci am văzut clar. Şi când au venit acele izbăviri pentru care nu trebuie să mai încetăm niciodată de a-I mulţumi lui Dumnezeu,
abia atunci am văzut noi limpede puterea Lui. Şi nu vom înceta apoi a-L mărturisi pe Hristos care ne-a salvat, căci numai prin Numele şi prin Puterea Lui am fost salvaţi în chip uimitor şi grabnic.
17 - Domnul ne-a trecut de multe ori peste prăpăstiile pe care noi nici nu le văzuserăm cât de aproape şi de primejdioase ne erau.
18 - Nu numai că nouă ne este folositor, dar ne este chiar necesar, să trecem prin încercări de tot felul,
căci fără de ele noi n-am avea niciodată o adevărată cunoaştere a Numelui şi a Puterii Domnului nostru Isus Hristos.
19 - Fără încercări noi n-am cunoaşte nici dulcea şi strălucita bucurie a bizuirii pe Puterea Numelui Cel Biruitor al lui Isus Hristos Domnul nostru.
Şi n-am putea simţi nici fericirea stării de har care vine din această încercare şi cunoaştere zguduitoare a lui Hristos ca Domn al nostru.
20 - Pentru ca Dumnezeu să nu Se ascundă de cererile noastre, - să nu ne ascundem nici noi de ale Lui.
Amin.