Pilat a intrat iarăși în odaia de judecată, a chemat pe Isus și I-a zis: Ești Tu Împăratul iudeilor?
Pilat era când în sala de judecată unde era Isus - când afară din judecată, unde erau ucigașii.
Era când în fața Domnului, când în fața lumii.
Privea când la Isus, când la vrăjmașii Lui.
Această umblare cotită, acest fel schimbător, această purtare nestatornică, l-au dus pe Pilat la judecata veșnică.
Pentru că dacă n-ai grijă să te păzești curat de orice lăcomie de bani și de orice plăcere păcătoasă, chiar dacă ai fi avut la început cele mai bune gânduri, curând sfârșești în pierzare.
Singura putere care te face biruitor în această încercare, în orice ispită, în orice judecată, în orice primejdie și în fața oricărui vrăjmaș, este nevinovăția.
Nevinovăția care umblă în cinste și lucrează în adevăr.
Cinstea nu te va lăsa niciodată de pagubă, iar adevărul nu te va lăsa niciodată de rușine.
Cât de târziu uneori, dar totdeauna până la urmă, - fiecare suflet care a crezut și a trăit așa, va vedea că așa este.
Dar cine este nehotărât,
cine umblă cu Dumnezeu și cu mamona,
cine laudă și pe Crist și pe Anticrist,
cine este când cu Isus când cu vrăjmașii Lui,
cine este cu o față înăuntru și cu alta afară,
- acela se înșală și se osândește singur: Dumnezeu îl va privi cu judecată, oamenii îl vor privi cu dispreț.
Jocul cu două fețe este totdeauna pierdut. Nimeni n-a putut călători în două luntrii.
Nimeni n-a putut să ajungă în două locuri în același timp, fără să se înece.
Suflete dragă, învață mult din aceste adevăruri.
Fii om.
Fii sincer.
Fii unul și același.
Fii cu curaj ceea ce ești.
Dacă ești necredincios acum în fața oamenilor, gândește-te dacă vei putea fi necredincios și în fața morții. Și în fața Judecății. Și în fața lui Dumnezeu. Și în fața Infernului fără ieșire...
Dacă crezi că vei putea fi și atunci, fii și acum necredincios.
Dar dacă nu te crezi în stare să fii atunci, nu fii nici acum necredincios!
Vino la Hristos cu căință și cu lacrimi înainte de a veni prăbușirea din funcția ta, sau bătrânețea în puterile tale, sau moartea în fața ta, sau iadul în veșnicia sufletului tău.
Iar tu credinciosule, nu-ți slăbi inima ta și nu ieși din sala sănătoasei judecăți.
Stai totdeauna în fața Domnului și judecă toate lucrurile în Lumina Feței Lui.
Nu pleca niciodată din fața Domnului, ca să întrebi fețele oamenilor.
Dacă nu te lepezi de păcat înaintea lui Dumnezeu, te vei lepăda de Dumnezeu înaintea păcatului. Și atunci va fi vai și de tine.
O, sălile de judecată lumească...
Câți nevinovați au văzut ele osândiți. Și câți tâlhari au văzut ele achitați!...
De câte ori a fost condamnat Hristos în ele. Și de câte ori a fost dezvinovățit păcatul!
Așa a fost totdeauna și așa va fi cât încă mai judecă vreun Pilat.
Dar va veni odată Ziua când ultima Sală de Judecată, în fața Ultimului Judecător, va avea ultima Judecată Veșnică.
Atunci se vor mai judeca odată toate judecățile și toți judecătorii, în Prezența Marelui Tron Alb pe care va sta Acela care poartă pe Trupul Său și în Ceruri, semnele cumplite ale tuturor judecăților nedrepte pronunțate împotriva Lui și alor Lui, pe pământ.
Toți cei care L-au străpuns vor vedea acuma urmele făcute de însăși mâna lor.
Toți cei care L-au lovit, vor vedea vânătăile lăsate de chiar ciomagul lor, de pumnii și de cizmele lor.
Toți cei care L-au muncit, vor vedea urmele chinului pricinuit de ei înșiși.
Toți cei care L-au zdrobit, vor vedea dungile răngilor lor.
Toți cei care L-au pălmuit, vor cunoaște vânătăile lăsate pe Fața Lui de palmele lor.
Toți cei care L-au scuipat, își vor recunoaște propriile lor pete scârboase.
Atunci vor ști în cine au lovit. Pe cine au condamnat. Cui I-au dat palme. Și ce au făcut, când nedreptățeau și ucideau pe credincioșii lui Isus.
El Însuși le va spune: Când ați făcut acestea alor Mei, Mie Mi le-ați făcut (Matei 25, 40; Luca 10, 16; Apoc. 1, 7). Uitați-vă și vedeți unde se vor mai ascunde toți aceștia atunci, la această priveliște - de propriile lor fapte, de propria lor conștiință, condamnată și condamnatoare.
Mărire îndelung răbdării Tale Doamne Isuse, mărire Ție.
Îți mulțumim pentru dragostea cea mai mare cu care ne-ai iubit Tu și cu care ai primit să fii judecat de cei mai vrednici de osândă dintre oameni.
- Numai ca astfel să ne poți răscumpăra pe noi din moarte,
plătind un preț atât de greu pentru mântuirea noastră.
Te rugăm ajută-ne să nu uităm niciodată acest mare Preț răscumpărător.
Iar dacă vreodată și noi vom ajunge în sălile de judecată, învinuiți din pricina Ta, ajută-ne să mărturisim cu îndrăzneală adevărul Tău.
- Și să primim cu bucurie orice osândă nedreaptă, pentru Tine.
Fiind încredințați mai dinainte de biruința și învierea care ne-ai promis-o Tu.
Amin.