Intrarea și Ieșirea
Traian Dorz - Calea Bunului Urmaș
1 - Împreună cu data intrării tale în cuptorul încercării - chiar dinainte de a intra tu în el
și chiar în poruncile date mai înainte celor ce vor trebui să facă lucrul acesta cu tine, -
Dumnezeu a hotărât și data scoaterii tale din flăcări.
Domnul Însuși, tot mai dinainte, a hotărât până la ce grad să-ți fie încălzit cuptorul în care vei suferi curățirea ta.
El Însuși a hotărât mai dinainte ce grea cruce trebuie să-ți fie pusă pe umeri,
și cât trebuie să stai sub ea.
În toate acestea Dumnezeu nu va fi nici nedrept față de tine, nici nepăsător.
Fii deplin încredințat de asta.
2 - În toate aceste cazuri și necazuri, încredințează-ți soarta în Mâinile Domnului, Marele Păstor Bun.
Și taci înaintea Domnului, fiind liniștit și răbdător sub Mâna Lui cea tare, căci El Însuși lucrează (Psalm 39, 9).
Nu oamenii.
3 - Dacă în tine a fost zgură, focul o va scoate.
Dacă au fost pete, le va curăți.
Dacă au fost crăpături, le va suda.
Dacă au fost gunoi, îl va arde.
Iar dacă n-a fost nimic din toate acestea, focul încercării acesteia, te va face să fii atât de curat, de strălucitor și de puternic, cât este nevoie să fii, pentru lucrarea care urmează s-o faci și pentru slava în care trebuie să intri.
Altfel ai fi nefolositor, și pentru una și pentru alta.
4 - Mărturisirea hotărâtă și limpede, mărturisirea strigată, este răscrucea, este punctul cel mai înalt al tensiunii dintre Cuvânt și ascultătorii Săi (Fapt. Ap. 26, 6-7).
Aici conștiințele se aleg,
cugetele se dau pe față,
drumurile se desfac,
și norodul se desparte în două: primitori și respingători. Prieteni și vrăjmași. Fii ai lui Dumnezeu, sau fii ai diavolului.
5 - Cei care au un cuget sincer și o dorință curată, capătă în clipa strigării adevărului, suprema dovadă a sincerității celui ce mărturisește Adevărul lui Dumnezeu.
Capătă cel mai înalt și ultim argument pentru a se încredința deplin și a primi viața care li se aduce.
Ferice sufletul sincer și smerit, fiindcă el va fi încredințat atunci pe totdeauna și deplin.
6 - Cei care n-au nici cugetul curat, nici dorința sinceră după Dumnezeu și după Adevăr, - în momentul hotărâtor își leapădă și ultimul văl, rămânând în fața Cuvântului goi și descoperiți, vrăjmași și criminali, așa cum sunt.
De la acest punct, calea unora merge în Sus, spre răbdare, spre luptă, spre cunună.
Iar a celorlalți în jos spre împotrivire, spre crimă și pierzare veșnică.
De aici se despart. Și apoi veșnic vor fi despărțiți.
7 - Unii oameni dintre cei care mergeau după Isus, erau numai niște iscoade.
Se duceau după Hristos numai ca să asculte șoaptele altora.
Numai să iscodească ce face Isus și ce fac ai Săi, ca apoi să se ducă să-i pârască fariseilor, vrăjmașii Lui.
Câte ocazii au avut ei să primească mântuirea sufletelor lor! ...
Dar și-au ales osânda și iadul pe veșnicie.
8 - Iscoadele acestea aveau în fiecare zi ocazia să fie aproape de Hristos, pe urmele Lui, printre cei care aveau să-L asculte.
Aveau și bani de cheltuială. Și timp de mers.
Și totuși n-au aflat mântuirea, ci pierzarea. Fiindcă inima lor a fost rea și gândul lor a fost nelegiuit.
9 - Tuturor celor care au venit și au rămas lângă El, Hristos le-a luat povara păcatelor, povara grijilor și povara pedepsei veșnice.
Numai acestor iscoade Hristos nu le-a putut da nici o bucurie sau mângâiere, pentru că sufletul lor era închis în ură și în vrăjmășie.
10 - Nu vă întristați dacă, cu toată stăruința voastră nu puteți îndrepta pe toți oamenii.
Nici Dumnezeu Însuși nu i-a putut.
Dar oricum, dacă vă veți purta totdeauna curat, ei vor putea să vadă credința și frumusețea voastră în nevinovăție.
11 - Când vi se cere vreodată să faceți rău celor credincioși, gândiți-vă bine înainte de a-l face.
Aveți și voi un suflet...
Aveți și voi să vă înfățișați odată în fața Scaunului de Judecată al lui Hristos.
Nu prigoniți pe cei nevinovați.
12 - După felul cum vă veți purta acum față de Domnul și de ai Lui, depinde toată fericirea și nefericirea întregii voastre vieți, de pe pământ și de după aceia.
Aceasta este absolut așa, - puteți s-o credeți! Și veți vedea și voi că așa este.
Numai să nu vedeți prea târziu.
13 - Hristos mai caută încă pe păcătoși și pierduți... dar nu-i va mai căuta multă vreme.
El mai rabdă încă pe cei nesupuși Cuvântului Său și Voii Sale, dar nu-i va mai răbda încă mult.
Mai așteaptă să Se îndure de cei care trăiesc în păcat, dar nu va mai aștepta mult.
Mai cheamă să se întoarcă la El cei care nu s-au întors încă, dar nu va mai chema mult timp.
Mai îmbie mântuirea Sa și darurile Sale celor care nu L-au primit încă, dar nu multă vreme le va mai îmbia.
14 - Clipa plecării oricui om vine și nimeni n-o poate nici împiedica, nici grăbi.
Tot așa vine și clipa plecării tale din slujba pe care o ai pe neașteptate.
Și clipa plecării tale vine și din viața pe care o trăiești acum!
Pregătește-te!
15 - Hristos mai are puțină vreme cu voi ca să vă asculte rugăciunile iar voi puțină vreme cu El ca să vă mai puteți ruga,
să vă primească pocăința, sau să I-o puteți aduce,
să vă ia povara păcatelor de pe conștiința voastră,
ca să vă dăruiască mântuirea sufletelor voastre,
sau ca să o puteți voi primi.
Grăbiți-vă căci numai o clipă dacă veți veni prea târziu, va fi pe veșnicie zadarnic.
16 - Acum vă caut Eu pe voi - zice Domnul Isus.
Acum vă chem eu pe voi,
acum vă aștept Eu pe voi
și vă rog Eu pe voi
și alerg Eu după voi...
Dar vine ziua când voi Mă veți căuta pe Mine...
Iar Eu vă voi răspunde vouă atunci, după cum Îmi răspundeți și voi Mie acum.
17 - Mă veți căuta cu ochii topiți de lacrimi, cu sufletul secat de orice liniște.
Cu inima uscată de orice bucurie și pace...
Mă veți căuta în toate părțile, în toate templele, în toate cărțile, în toate adunările, în toate regiunile, în toate predicile, în toate, în toate...
Dar nu Mă mai veți găsi niciodată, pentru că Mă nesocotiți și Mă respingeți acum.
18 - Vor veni mulți care vă vor zice: Iată-L pe Hristos aici sau pe Hristos dincolo...
Voi veți alerga după ei, și veți fi chinuiți de nădejde și de deznădejde,
zile și nopți,
ani și ani.
V-ați da atunci totul ca să Mă auziți, voi care nu dați acum nimic pe Mine și pentru Mine.
- Dar nu Mă veți mai afla niciodată și nicăieri.
19 - Hohotele voastre de râs de azi, se vor schimba în curând în hohote de plâns veșnic, deznădăjduit și amar.
Urletele voastre de veselie de acum, se vor schimba în urlete înspăimântătoare de durere și de groază atunci.
Că vă veți pomeni în fața prăpastiei veșnice, cu ultima punte înapoi, ruptă pentru totdeauna.
Și cu ultima nădejde pierdută.
Fiindcă ați disprețuit pe Dumnezeu, nesocotind Cuvântul Lui și lepădați dragostea Lui neprețuit de scumpă și de mare.
20 - Dragostea lui Hristos caută mereu și mereu să strângă iarăși pe toți cei risipiți de către vrăjmașul. Și de către slugile lui. Dinăuntru și dinafară.
Iar vicleșugul diavolului caută numai ca să împrăștie.
Și vai cât de mulți îl ajută pe diavolul să împrăștie.
Și cât de puțini pe Domnul să strângă.
Isuse Doamne, Te rugăm, îndură-Te de noi.
Amin.