Drept răspuns, Isus le-a zis: Chiar dacă Eu mărturisesc despre Mine Însumi, totuși mărturia Mea este adevărată; căci Eu știu de unde am venit și unde Mă duc, dar voi nu știți nici de unde vin, nici unde Mă duc.
Până nu face cineva parte din Hristos, din lumina și din viața Lui, până atunci nu cunoaște nici Adevărul.
Iar dacă nu cunoaște Adevărul, nu știe nimic.
Nu știe nici de unde vine, nici unde se află, nici unde merge.
Nu știe nici ce este, nici ce va ajunge, nici ce ar trebui să fie.
Nu știe nici ce este sub el, nici ce este în el, nici ce este deasupra lui.
Nici un astronom din lume nu știe sigur de unde vine Soarele cu toți sateliții lui... și nici unde merge el.
Soarele însă el însuși, știe.
Și planetele care merg după el știu.
Fiindcă ele cunosc calea și au lumină asupra căii lor, iar în lumină există și direcție și înțelepciune și orientare precisă.
Mântuitorul a spus la fel despre Sine și despre ai Săi.
Cunoștința lui Hristos este și Cunoașterea: Știința Lui este și Înțelepciune.
Cine este al lui Hristos și rămâne în Hristos, știe și de unde vine și unde merge. Și cunoaște toate lucrurile (1 Cor. 2, 11-15).
Ascultarea de Hristos îl păstrează în Hristos, în lumina Lui, în controlul Lui, în paza Lui,
iar rămânerea în Hristos îi face parte din toate darurile și din tot harul Lui, în toată măsura în care sufletul are nevoie și poate să le primească pe toate acestea.
După cum darurile soarelui sunt în el, și le revarsă fiecărui satelit al său, după cât acesta fiecare este în stare să i le primească.
Pentru un suflet care stă în Hristos, și e luminat de El, nu mai este nimic dezorientat și nimic necunoscut, căci Hristos S-a făcut pentru el înțelepciune și descoperire... totul (Colos. 2, 2-3; Apoc. 1, 1).
Ci este limpede și luminează, de la început. El n-o ia acum pe una iar apoi pe alta.
Nu-i încurcat nici Cuvântul lui Dumnezeu (1 Ioan 2, 20) și de la început este înțeles limpede și oricine ar veni apoi să-i spună că e altfel, pe el nu-l poate clinti din prima lui încredințare.
Nu-i acoperită nici Evanghelia (Gal. 1, 12), nici învățătura sănătoasă, nici orientarea în ea, ci e totul descoperit și limpede, de la început până la sfârșit.
Pentru un astfel de suflet nu pot exista nici mai multe botezuri când e așa de limpede spus că e numai unul,
nici mai multe adevăruri, decât unul,
nici mai multe credințe, decât una,
nici mai multe familii duhovnicești,
nici mai multe biserici, decât una și pe totdeauna,
după cum nu există decât un Singur Domn (Efes. 4, 4-6). Toate acestea îi sunt sigure și neschimbate.
Nu sunt astăzi unele, iar mâine altele.
Cel luminat de Hristos știe să deosebească duhurile, după cum știe să deosebească un pom după roadele sale.
Știe să cântărească drept, fără grabă și fără greș, atât un om cât și o acțiune. Fiindcă în Hristos, el are măsura exactă, criteriul negreșit, dreptarul adevărat!
Știe ce este îngăduit și ce nu îi este permis din toate, fără să fie nevoie să-i tot arate cineva.
Știe cât de bine trebuie să facă. Știe ce și cum, fără să-l tot îndemne sau să-l tot silească cineva.
Dar cel care nu este în Hristos, acela nu cunoaște nimic din toate acestea, ele fiindu-le așa de străine, ca și cum ele nici n-ar exista.
De aceea el umblă prin întuneric și nu știe încotro merge,
crede, și nu știe ce crede,
ascultă și nu știe de cine ascultă,
face și nu știe ce face...
Este osândit și nu știe că este osândit.
Merge singur la pierzare, și nu știe că merge la pierzare.
Căci toate acestea le-ar ști numai dacă ar veni la Hristos și dacă ar sta ascultător și smerit lângă El, având lumina Lui, pe care n-o are.
O Doamne Isuse,
ce fericit este sufletul care se ferește de trufie și de neascultare, rămânând smerit lângă Tine, în lumina Ta cea limpede și liniștitoare,
în învățătura Ta și în părtășia frățietății în care l-ai chemat și l-ai așezat Tu de la început, unde el este păzit ca un copac în pădurea copacilor frați.
Dar ce nefericit ajunge nestatornicul și trufașul care nu face așa. În ce primejdie și pierzare este un astfel de om.
Ferește-ne Doamne pe toți de păcatul mândriei, care duce la neascultare, la ruperea de frați și la rătăcirea de la învățătura adevărată și ferește-ne de păcatul neascultării care duce sigur la iad,
ca să nu pierim nici trupește nici sufletește.
Amin.
+
Cunoașterea adevărată a lui Hristos trebuie să facă din tine cel mai smerit om, în tot felul tău de viață.
Păr. Iosif Trifa.