L-ai şi văzut, i-a zis Isus, şi cel care vorbeşte cu tine, Acela este.
N-ai văzut tu oare niciodată pe Dumnezeu?
N-ai văzut tu rânduiala desăvârşită cu care se urmează toate lucrările Sale, de la firul ierbii şi până la soare,
din primăvară şi până în iarnă
şi de la furnică până la Cosmos?
N-ai văzut tu atâtea prorocii împlinite,
atâtea rugăciuni ascultate,
atâtea minuni petrecute cu tine şi cu alţii?
N-ai văzut într-adevăr tu niciodată pe Dumnezeu, în toate aceste lucruri, din afara şi dinăuntrul tău,
făcute de voia Lui cea înţeleaptă şi purtate şi orânduite mereu de către Mâna lui cea Atotputernică? (Rom. 1, 20).
Ba da! L-ai văzut şi Îl vezi zilnic!
De aceea nici tu nu vei avea nici o dezvinovăţire dacă nu crezi în El!
O, Mare şi Atotputernic Dumnezeu,
Făcătorul tuturor celor văzute şi nevăzute,
cât de puternică este Prezenţa Ta în tot ce este în noi şi în jurul nostru.
Cât de puternice sunt dovezile pe care le dai fiecăruia din noi şi în mii de feluri neîncetat,
pentru ca ochii tuturor să Te vadă şi nici unul din noi să nu se poată nici îndoi şi nici dezvinovăţi.
Nu ne lăsa Doamne mereu în orbia păcatului şi în înşelăciunea ispititorului, ca să tot spunem Celui mai strălucit decât soarele şi mai adevărat decât viaţa: nu Te vedem!
Ci crezând, să ne mântuim strigând ca Toma: Domnul meu şi Dumnezeul meu eşti Tu,
veşnică slavă Ţie.
Amin.